17 definiții pentru brumar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brumár1 sms [At: ANON. CAR. / E: brumă + -ar] 1 (Șîs -mic] Luna octombrie Si: (pop) brumăriu (5). 2 (Șîs -mare) Luna noiembrie Si: (pop) brumăriu (5).

brumár2 sms [At: DEX2 / E: fr brumaire] A doua lună (22 octombrie – 21 noiembrie) a calendarului republican francez folosit între 1793 și 1806.

BRUMÁR1 s. m. (Pop.) Noiembrie. – Brumă + suf. -ar.

BRUMÁR1 s. m. (Pop.) Noiembrie. – Brumă + suf. -ar.

BRUMÁR2 s. m. A doua lună (22 octombrie – 21 noiembrie) din calendarul republican francez (folosit în anii 1793-1806). – Din fr. brumaire.

BRUMÁR2 s. m. A doua lună (22 octombrie – 21 noiembrie) din calendarul republican francez (folosit între anii 1793 și 1806). – Din fr. brumaire.

BRUMÁR s. m. Nume popular dat lunii noiembrie (sau, pe alocuri, lunii octombrie). Bătrîna... veștejită și uscată ca. o frunză de brumar. DELAVRANCEA, S. 36.

BRUMÁR s. m. (Pop.) Noiembrie. – Din brumă1 + suf. -ar.

BRUMÁR s. m. a doua lună în calendarul republican francez (23 octombrie – 21 noiembrie). (< fr. brumaire)

BRUMÁR m. pop. A unsprezecea lună a anului; noiembrie. /brumă + suf. ~ar

brumar m. numele popular al lunei Noemvrie (adică luna când cade bruma mare). ║ a doua lună a anului republican francez (22 Oct. – 22 Nov.).

brumár m. (d. brumă). Vechĭ. Rar. Numele popular al luĭ Novembre. A doŭa lună a calendaruluĭ republican francez (d. 23 Octobre pînă la 21 Novembre).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

brumár (pop.) s. m., g.-d. lui brumár


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BRUMÁR s. v. noiembrie, octombrie.

brumar s. v. NOIEMBRIE. OCTOMBRIE.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

brumár, s.m. – (pop.) Luna noiembrie: „Vara tătă noaptea-i mică, / Nu-i de mărs la ibovnică; / Până-n luna lui brumar / C-atuncea-s nopțile mari” (Ștețco, 1990: 292). În chestionarele din sec. XX, pentru a 11-a lună din calendar, maramureșenii au indicat noiemvre, noiembre, november (cf. ALRRM, 1973: 657), din lat. november, de la novem „nouă”, a noua lună din vechiul calendar roman. ♦ (onom.) Brumar, Brumă, Bruma, Brumăreanu, Brumaru, nume de familie frecvent în loc. de pe Valea Izei (321 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007); Brumaru, poreclă (în Rozavlea, Valea Stejarului, Borșa). – Din brumă (< lat. bruma „chiciură, promoroacă”) + suf. -ar (Scriban, DLRM, MDA).

brumár, s.m. – (pop.) Luna noiembrie: „Vara tătă noaptea-i mică, / Nu-i de mărs la ibovnică; / Până-n luna lui brumar / C-atuncea-s nopțile mari” (Ștețco 1990: 292). În chestionarele din sec. XX, pentru a 11-a lună din calendar, maramureșenii au indicat noiemvre, noiembre, november (cf. ALR 1973: 657), din lat. november, de la novem „nouă”, a noua lună din vechiul calendar roman. Brumar(u), nume de familie (în Botiza), poreclă (în Rozavlea, Valea Stejarului, Borșa). – Din brumă (< lat. bruma „chiciură, promoroacă”) + -ar.

Intrare: brumar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brumar
  • brumarul
  • brumaru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • brumar
  • brumarului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

brumar

  • 1. popular A unsprezecea lună a anului; nume popular dat lunii noiembrie (sau, pe alocuri, lunii octombrie).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: noiembrie octombrie un exemplu
    exemple
    • Bătrîna... veștejită și uscată ca o frunză de brumar. DELAVRANCEA, S. 36.
      surse: DLRLC
  • 2. A doua lună (22 octombrie – 21 noiembrie) din calendarul republican francez (folosit în anii 1793-1806).
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie:

  • (1.) Brumă + sufix -ar.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX
  • (2.) limba franceză brumaire
    surse: DEX '09 MDN '00