6 definiții pentru bruftului


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRUFTULUÍ, bruftuluiesc, vb. IV. Tranz. A bruftui (2), a brusca. Cîntă... cînd e tare amărîtă, cînd o bruftuluiește jupîn Moțatu. STANCU, D. 353.

BRUFTULUÍ, bruftuluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bruftui (2). – Din bruft.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bruftuluí (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bruftuluiésc, imperf. 3 sg. bruftuluiá; conj. prez. 3 să bruftuluiáscă

bruftuluí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bruftuluiésc, imperf. 3 sg. bruftuluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. bruftuluiáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BRUFTULUÍ vb. v. brusca.

Intrare: bruftului
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bruftului
  • bruftuluire
  • bruftuluit
  • bruftuluitu‑
  • bruftuluind
  • bruftuluindu‑
singular plural
  • bruftuluiește
  • bruftuluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bruftuluiesc
(să)
  • bruftuluiesc
  • bruftuluiam
  • bruftuluii
  • bruftuluisem
a II-a (tu)
  • bruftuluiești
(să)
  • bruftuluiești
  • bruftuluiai
  • bruftuluiși
  • bruftuluiseși
a III-a (el, ea)
  • bruftuluiește
(să)
  • bruftuluiască
  • bruftuluia
  • bruftului
  • bruftuluise
plural I (noi)
  • bruftuluim
(să)
  • bruftuluim
  • bruftuluiam
  • bruftuluirăm
  • bruftuluiserăm
  • bruftuluisem
a II-a (voi)
  • bruftuluiți
(să)
  • bruftuluiți
  • bruftuluiați
  • bruftuluirăți
  • bruftuluiserăți
  • bruftuluiseți
a III-a (ei, ele)
  • bruftuluiesc
(să)
  • bruftuluiască
  • bruftuluiau
  • bruftului
  • bruftuluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bruftului

  • 1. A bruftui.
    surse: DLRLC DLRM sinonime: bruftui brusca un exemplu
    exemple
    • Cîntă... cînd e tare amărîtă, cînd o bruftuluiește jupîn Moțatu. STANCU, D. 353.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • bruft
    surse: DLRM