14 definiții pentru broscoi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

broscói sm [At: I. GOLESCU, ap. ZANNE, P. I, 339 / Pl: ~ / E: broască + -oi] 1 Broscoaică. 2 Mascul al broaștei. 3 (Gmț) Copil măricel Si: puști. 4 (Reg) Plantă nedefinită mai îndeaproape.

BROSCÓI, broscoi, s. m. 1. Augmentativ al lui broască (I). 2. Masculul broaștei (I). 3. (Glumeț) Epitet dat unui copil mic. – Broască + suf. -oi.

BROSCÓI, broscoi, s. m. 1. Augmentativ al lui broască (1). 2. Masculul broaștei (1). 3. (Glumeț) Epitet dat unui copil mic. – Broască + suf. -oi.

BROSCÓI, broscoi, s. m. 1. Augmentativ al lui broască (1). Broscoii din răstoacă Îl insultă-n pauze. TOPÎRCEANU, B. 47. 2. Masculul broaștei.

BROSCÓI, broscoi, s. m. 1. Augmentativ al lui broască (I). 2. Masculul broaștei. 3. (Glumeț) Copil.

BROSCÓI ~ m. (augmentativ de la broască) 1) Masculul broaștei. 2) fam. Copil mic dolofan, cu ochii mari. /broască + suf. ~oi

broscóĭ m., pl. tot așa. Broască mare. Fig. Fam. Copil mic: mă broscoĭule! V. borboloc.

broscoiu m. 1. broască râioasă; 2. (ironic) copil mic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

broscói s. m., pl. broscói, art. broscóii

broscói s. m., pl. broscói, art. broscóii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BROSCÓI s. (ZOOL.) (reg.) broscan.

BROSCOI s. (ZOOL.) (reg.) broscan.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

broscoi, broscoi s. m. copil mic

Intrare: broscoi
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • broscoi
  • broscoiul
  • broscoiu‑
plural
  • broscoi
  • broscoii
genitiv-dativ singular
  • broscoi
  • broscoiului
plural
  • broscoi
  • broscoilor
vocativ singular
  • broscoiule
plural
  • broscoilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

broscoi

etimologie:

  • Broască + sufix -oi.
    surse: DEX '98 DEX '09