8 definiții pentru brădui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brăduí sm [At: IL. CHENDI, SĂM. II, 232 / Pl: ~ / E: brad + -ui] 1-2 Brăduț (1-2). 3-4 Brădeț (1-2).

BRĂDÚI, brădui, s. m. (Reg.) Brăduț. – Brad + suf. -ui.

BRĂDÚI, brădui, s. m. (Reg.) Brăduț. – Brad + suf. -ui.

BRĂDUÍ, brădui, s. m. (Mold.) Brăduț. Nu era chiar un brad; era un brădui. SADOVEANU, O. A. II 193.

BRĂDÚI, brădui, s. m. (Reg.) Brăduț. – Din brad.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

brădúi (reg.) s. m., pl. brădúi, art. brădúii

brădúi s. m., pl. brădúi, art. brădúii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BRĂDÚI s. v. brădișor, brăduleț, brăduț.

brădui s. v. BRĂDIȘOR. BRĂDULEȚ. BRĂDUȚ.

Intrare: brădui
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brădui
  • brăduiul
  • brăduiu‑
plural
  • brădui
  • brăduii
genitiv-dativ singular
  • brădui
  • brăduiului
plural
  • brădui
  • brăduilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

brădui

etimologie:

  • Brad + sufix -ui.
    surse: DEX '98 DEX '09