12 definiții pentru boem (adj., din Boemia)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOEM1, -Ă, boemi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Boemiei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Boemiei sau boemilor (1), privitor la Boemia ori la boemi. – Din n. pr. Boemia (derivat regresiv).

boem1, ~ă [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: drr Boemia] 1-2 smf, a (Persoană) din Boemia sau originară de acolo. 3-4 a Care aparține Boemiei sau populației ei. 5-6 a Referitor la Boemia sau la populația ei.

boem1, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază a Boemiei sau este originară de acolo; (la pl. m.) locuitorii Boemiei. 2 adj. Care aparține Boemiei sau boemilor, care se referă la Boemia sau la boemi; originar din Boemia. • pl. -i, -e. /de la nm. pr. (vechea denumire a Cehiei) Boemia, prin derivare regresivă.

boem2, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. Artist sau persoană care duce viață de vagabond, de azi pe mîine, manifestîndu-și astfel nonconformismul față de societate. 2 adj. Care corespunde firii sau felului de viață caracteristic boemilor. 3 s.f. Mediu în care trăiesc boemii; viață dusă de boemi (neregulată, plină de privațiuni, dezordonată, de un romantism desuet). • pl. -i, -e. /<fr. bohème.

BOEM1, -Ă, boemi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Boemiei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Boemiei sau populației ei, privitor la Boemia sau la populația ei. – Din n. pr. Boemia (derivat regresiv).

BOEM1, -Ă, boemi, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Boemiei sau populației ei, privitor la Boemia sau la populația ei. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Boemiei. – Lat. lit. Bohemus.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

boem (din Boemia, de artist) adj. m., s. m., pl. boemi; adj. f., s. f. boe, pl. boeme

boem (din Boemia, de artist) adj. m., s. m., pl. boemi; adj. f., s. f. boemă, pl. boeme

boem (din Boemia, de artist) adj. m., s. m., pl. boemi; f. sg. boemă, pl. boeme

Boem, -emă sb. (locuitor din Boemia), boem, -emă (persoană care duce o viață neregulată și jără grija zilei de mâne).

Intrare: boem (adj., din Boemia)
boem1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boem
  • boemul
  • boemu‑
  • boe
  • boema
plural
  • boemi
  • boemii
  • boeme
  • boemele
genitiv-dativ singular
  • boem
  • boemului
  • boeme
  • boemei
plural
  • boemi
  • boemilor
  • boeme
  • boemelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boem, boeadjectiv

  • 1. Care aparține Boemiei sau boemilor, privitor la Boemia ori la boemi. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.