17 definiții pentru bobot bobotă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÓBOT, bobote, s. n. 1. (Înv. și reg.; precedat de „în”, „din”) Întâmplare. ◊ Expr. A vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) în bobote (sau în bobot) = a vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) fără rost, la întâmplare, fără socoteală, într-aiurea. 2. (Reg.) Acces (de furie, de mânie). [Var.: bóbotă s. f.] – Din bg., sb. bobot.

bobót sn [At: CONACHI, P. 227 / V: sf / Pl: ~e / E: bg бобот, srb bobot] 1 (Înv) Vâlvătaie. 2 (Îe) A vorbi în -e A vorbi aiurea. 3 (Mol; îae) A vorbi în necunoștință de cauză. 4-5 (Îrg; îe) A umbla (sau a merge) în -e A umbla fără rost. 6 (Îrg; îlav) În (sau din) -e La întâmplare. 7 (Trs) Acces (de furie).

BÓBOT, bobote, s. n. 1. (Înv. și reg.; precedat de „în”, „din”) Întâmplare. ◊ Expr. A vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) în bobote (sau în bobot) = a vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) fără rost, la întâmplare, fără socoteală, într-aiurea. 2. (Reg.) Acces (de furie, de mânie). [Var.: bóbotă s. f.] – Din bg., scr. bobot.

BÓBOT, bobote, s. n. 1. (Învechit și regional) Flacără (care izbucnește deodată, pe neașteptate). V. bobotaie, vîlvătaie. Un foc ce pe ceriuri în bobote deodată Noaptea fulgerînd se vede și stingîndu-se îndată... CONACHI, F. 277. ◊ (Azi mai ales în expr.) În (sau, mai rar, din) bobot (sau bobote) = de mîntuială, fără rost, (făcut) la întîmplare, într-o doară. Asta nu s-a spus în bobot, cum ar crede criticul. RUSSO, S. 6. Pe cînd noi dam în bobot, [turcul din cetate] trăgea în carne vie. ALECSANDRI, la TDRG. A vorbi în bobot (sau bobote) = a spune pe neașteptate ceva nepotrivit, a vorbi într-aiurea, în dodii; a aiura, a vorbi fără a ști cum stau lucrurile. Taci măi, zic eu, ce mai vorbești în bobote, că s-a mînie omul. CREANGĂ, A. 105. Vorbește în bobote pălămariul. Se vede că l-o amețit dragostea. ALECSANDRI, T. 911. A umbla (sau a merge) în bobote =a umbla (sau a merge) degeaba, fără rost, la întîmplare, fără țintă. A zăcut vreo două ceasuri fără suflare, apoi, mergînd în bobote, s-a dus unde îl puteau duce picioarele. PAS, L. I 81. Dacă cunoști drumul pe aici, hai să mergem pe unde o fi mai d-a dreptul... ori zici așa și mergi și tu tot ca mine, în bobote? VISSARION, B. 114. Mergea, cum se zice, în bobote; nu știa singură încotro. CONTEMPORANUL, VI 103. 2. (Transilv., în forma bobotă) Acces (de furie). Lelea Nastasie, într-o bobotă de mînie, dădu... pe Ileana. RETEGANUL, P. I 52. Variantă: (2) bóbotă s. f.

BÓBOT, bobote, s. n. (Înv. și reg.) Flacără (care izbucnește deodată, pe neașteptate). ◊ (Astăzi în loc. adv.) În bobot(e) sau din bobote = fără rost, fără sens, la întâmplare. – Bg., sb. bobot.

BÓBOT ~e n.: În ~e fără noimă; într-o doară. A vorbi (sau a umbla) în ~e a vorbi (sau a umbla) fără rost. /<bulg., sb. bobot

bóbot n., pl. e (bg., sîrb. bobot, bubuitură. V. bobotă). Est. Fam. În bobote (rar în bobot), la noroc, la voĭa întîmplăriĭ: a înainta, a trage cu pușca în bobote.

BÓBOTĂ s. f. v. bobot.

bobote (în) adv. Mold. într’o doară: vorbește în bobote pălimariul AL. [Cf. serb. BOBOTA, enigmă].

bóbotă f. pl. e (sîrb. bobota, ghicitoare). Vest. Dîrdoră, zbucium, agitațiune: a intervenit bobota măritișuluĭ și nu s’a maĭ interesat de plată (Rebr. 1, 265), în bobota necazurilor luĭ (2, 32).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bóbot (înv., reg.) s. n., pl. bóbote


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BÓBOT s. v. flăcăraie, pară, pălălaie, pârjol, văpaie, vâlvătaie, vâlvoare.

bobot s. v. FLĂCĂRAIE. PARĂ. PĂLĂLAIE. PÎRJOL. VĂPAIE. VÎLVĂTAIE. VÎLVOARE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bóbot (bóbote), s. n.1. Flacără, flăcăraie. – 2. Acces, pornire, atac. – Var. bobotă. Creație expresivă, cf. sl. bobotŭ „zgomot”, bobotati „a face zgomot”, ngr. βωβός „tont”, sp. bobo.Der. bobotaie, s. f. (vîlvătaie, incendiu), format ca vîlvătaie, pălălaie; boboti, vb. (a lua foc, a se arde; a inflama).

Intrare: bobot
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobot
  • bobotul
  • bobotu‑
plural
  • bobote
  • bobotele
genitiv-dativ singular
  • bobot
  • bobotului
plural
  • bobote
  • bobotelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobotă
  • bobota
plural
  • bobote
  • bobotele
genitiv-dativ singular
  • bobote
  • bobotei
plural
  • bobote
  • bobotelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bobot bobotă

  • 1. învechit regional Flacără (care izbucnește deodată, pe neașteptate).
    exemple
    • Un foc ce pe ceriuri în bobote deodată Noaptea fulgerînd se vede și stingîndu-se îndată... CONACHI, F. 277.
      surse: DLRLC
    • 1.1. mai ales expresie În (sau din) bobot (sau bobote) = de mântuială, fără rost, (făcut) la întâmplare, într-o doară.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: întâmplare 2 exemple
      exemple
      • Asta nu s-a spus în bobot, cum ar crede criticul. RUSSO, S. 6.
        surse: DLRLC
      • Pe cînd noi dam în bobot, [turcul din cetate] trăgea în carne vie. ALECSANDRI, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. expresie A vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) în bobote (sau în bobot) = a vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) fără rost, la întâmplare, fără socoteală, într-aiurea.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
        exemple
        • Taci măi, zic eu, ce mai vorbești în bobote, că s-a mînie omul. CREANGĂ, A. 105.
          surse: DLRLC
        • Vorbește în bobote pălămariul. Se vede că l-o amețit dragostea. ALECSANDRI, T. 911.
          surse: DLRLC
        • A zăcut vreo două ceasuri fără suflare, apoi, mergînd în bobote, s-a dus unde îl puteau duce picioarele. PAS, L. I 81.
          surse: DLRLC
        • Dacă cunoști drumul pe aici, hai să mergem pe unde o fi mai d-a dreptul... ori zici așa și mergi și tu tot ca mine, în bobote? VISSARION, B. 114.
          surse: DLRLC
        • Mergea, cum se zice, în bobote; nu știa singură încotro. CONTEMPORANUL, VI 103.
          surse: DLRLC
  • 2. regional Acces (de furie, de mânie).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: acces (atac) un exemplu
    exemple
    • Lelea Nastasie, într-o bobotă de mînie, dădu... pe Ileana. RETEGANUL, P. I 52.
      surse: DLRLC

etimologie: