opțiuni
  • info

20 de definiții pentru boarfă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOARFĂ, boarfe, s. f. (Fam.) Îmbrăcăminte veche, uzată, zdrențuită. ♦ P. ext. (Mai ales la pl.) Obiecte de uz personal, cu deosebire lenjeria, îmbrăcămintea și încălțămintea. ♦ Epitet dat unei femei ușoare. – Et. nec.

BOARFĂ, boarfe, s. f. (Fam.) Îmbrăcăminte veche, uzată, zdrențuită. ♦ P. ext. (Mai ales la pl.) Obiecte de uz personal, cu deosebire lenjeria, îmbrăcămintea și încălțămintea. ♦ Epitet dat unei femei ușoare. – Et. nec.

boarfă1 sf [At: ANTIPA, P. / Pl: ~fe / E: nct] (Iht; reg) Boiștean.

boarfă2 sf [At: PAMFILE, I. C. 347 / V: bur~[1] / Pl: ~fe / E: nct] (Pfm) 1 Îmbrăcăminte veche, uzată. 2 (Pex; lpl) Obiecte de uz personal (îmbrăcăminte, lenjerie, încălțăminte) Si: (pfm) catrafuse. 3 Prostituată.

  1. Prescurtarea bur~ indică burfă, dar cuvântul-titlu care face trimitere către această definiție consemnează doar sfp → burfe. — Ladislau Strifler

boarfă s.f. (fam.) 1 Îmbrăcăminte veche, uzată, zdrențuită; buleandră, (deprec.) borfet. ♦ ext. (mai ales la pl.) Obiecte de uz personal, cu deosebire lenjeria, îmbrăcămintea și încălțămintea. 2 (Epitet pentru o) femeie de moravuri ușoare. • pl. -e. /etimol. nec.

BOARFĂ (mai adesea pl. BOARFE) sf. Haine sau rufe vechi, țoale, bulendre, sdrențe: parcă-i văd cît era de ferfenițos și cum își culegea boarfele de pe jos (CRG.).

BOARFĂ, boarfe, s. f. Rufă sau haină (veche, uzată, zdrențuită).

BOARFĂ ~e f. pop. 1) Haină veche și zdrențuită; buleandră; tearfă. 2) la pl. Obiecte de uz personal (sau casnic), în special de îmbrăcăminte, lipsite de valoare; bulendre. 3) fam. Femeie de moravuri ușoare; târfă. [Sil. boar-fă] /Orig. nec.

boárfă v. borfă.

borfet sn vz boarfă

burfe sfp vz boarfe

BOARFE s. f. pl. Rufe sau haine (vechi, murdare, zdrențuite). V. buleandră. Erau înăuntru și niște boarfe pe care le-au pus peste ei către ziuă, cînd s-a făcui mai rece. PAS, L. I 64. Își ia boarfele într-o traistă și se duce la păcură. PREDA, Î. 114. În prima zi cu soare... au fost scoase toate boarfele afară și scuturate. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 132.

boarfe f. pl. V. borfă.

borfă f. pl. lucruri de casă (perne, plapome, lăicer), apoi sdrențe, cârpe, vechituri: își culege boarfele de jos CR. [Origină necunoscută].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

boarfă (fam.) s. f., g.-d. art. boarfei; pl. boarfe

boarfă (fam.) s. f., g.-d. art. boarfei; pl. boarfe

boarfă s. f., g.-d. art. boarfei; pl. boarfe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOARFE s. pl. bulendre (pl.), calabalâc, catrafuse (pl.), troace (pl.), țoale (pl.), (reg.) bodroanțe (pl.), cioveie (pl.), trancanale (pl.), (Olt.) dănănaie. (Ia-ți ~le și pleacă!)

BOARFE s. pl. bulendre (pl.), calabalîc, catrafuse (pl.), troace (pl.), țoale (pl.), (reg.) bodroanțe (pl.), cioveie (pl.), trancanale (pl.), (Olt.) dănănaie. (Ia-ți ~ și pleacă!)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

boarfă (boarfe), s. f. – Pește mic de rîu, dintr-o specie nedeterminată. Săs. buerwan < germ. Barbe, după Lacea, Dacor., III, 478; Iordan, BF, II, 192, îl identifică cu boarfe „cîrpe”.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

boarfă, boarfe s. f. 1. articol de îmbrăcăminte 2. prostituată

Intrare: boarfă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boarfă
  • boarfa
plural
  • boarfe
  • boarfele
genitiv-dativ singular
  • boarfe
  • boarfei
plural
  • boarfe
  • boarfelor
vocativ singular
  • boarfă
  • boarfo
plural
  • boarfelor
burfe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boarfă, boarfesubstantiv feminin

  • 1. familiar Îmbrăcăminte veche, uzată, zdrențuită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: buleandră tearfă
    • format_quote Erau înăuntru și niște boarfe pe care le-au pus peste ei către ziuă, cînd s-a făcui mai rece. PAS, L. I 64. DLRLC
    • format_quote Își ia boarfele într-o traistă și se duce la păcură. PREDA, Î. 114. DLRLC
    • format_quote În prima zi cu soare... au fost scoase toate boarfele afară și scuturate. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 132. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune mai ales la plural Obiecte de uz personal, cu deosebire lenjeria, îmbrăcămintea și încălțămintea. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Epitet dat unei femei ușoare. DEX '09 DEX '98
      sinonime: târfă
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.