opțiuni
  • info

19 definiții pentru biber

din care

Explicative DEX

BIBER, (1) biberi, s. m. 1. (Zool.) Castor. 2. Blană de castor. – Din germ. Biber.

BIBER, (1) biberi, s. m. 1. (Zool.) Castor. 2. Blană de castor. – Din germ. Biber.

biber sm [At: HOGAȘ, DR. 69 / V: -bir / Pl: ~i / E: ger Biber] 1 (Zlg) Castor. 2 Blană de castor. 3 Haină confecționată din biber (2).

biber s.m. 1 (zool.) Castor (Castor canadensis). 2 Blană de castor. 3 Haină confecționată din blană de castor. • pl. -i. /<germ. Biber.

*BIBER sm. 🐒 Castor; mai adesea: blană de castor [germ.].

BIBER, (1) biberi, s... m. 1. Castor. Blană de biber. 2. Blană de castor. Palton cu guler de biber.

BIBER, (1) biberi, s. m. 1. (Zool.) Castor. 2. Blană de castor. – Germ. Biber.

BIBER s.m. Castor. // s.n. Blană de castor. [< germ. Biber].

BIBER I. s. m. castor. II. s. n. blană de biber (1). (< germ. Biber)

BIBER ~i m. 1) Mamifer rozător semiacvatic, cu blană prețioasă, care trăiește în colonii; castor. 2) Blana prelucrată a acestui animal. Guler de ~. /<germ. Biber

biber m. 1. castor, mai ales blana sa; 2. un fel de postav.

*bíber m. (germ. biber. V. breb). Breb, castor: blană de biber. S.n. Un fel de postav lucitor.

bibir sm vz biber

Ortografice DOOM

biber s. m., pl. biberi

biber s. m., pl. biberi

biber s. m., pl. biberi

Etimologice

biber (biberi), s. m. – Castor. Germ. Biber (sec. XIX). Se folosește aproape exclusiv cu sensul de „blană de castor”; cf. castor și breb.

Enciclopedice

BIBER, glaciațiune care a avut loc la sfîrșitul Pliocenului. Numele provine de la un rîu din S Germaniei.

Sinonime

BIBER s. v. castor.

BIBER s. (ZOOL.; Castor) castor, (înv.) breb.

Intrare: biber
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • biber
  • biberul
  • biberu‑
plural
  • biberi
  • biberii
genitiv-dativ singular
  • biber
  • biberului
plural
  • biberi
  • biberilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bibir
  • bibirul
plural
  • bibiri
  • bibirii
genitiv-dativ singular
  • bibir
  • bibirului
plural
  • bibiri
  • bibirilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

biber, biberisubstantiv masculin

  • 1. zoologie Mamifer rozător semiacvatic, cu blană prețioasă, care trăiește în colonii. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
    sinonime: breb castor
    • format_quote Blană de biber. DLRLC
  • 2. (numai) singular Blană de castor. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
    • format_quote Palton cu guler de biber. DLRLC
  • 3. Haină confecționată din biber. MDA2 DEXI
etimologie:
  • limba germană Biber DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRM DN MDN '00 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.