4 definiții pentru betel (produs)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BETÉL, (1) beteli, s. m., (2) s. n. 1. S. m. Piper agățător originar din India și Indonezia (Piper melamiris). 2. S. n. Amestec obținut din frunze de tabac și de betel (1). – Din fr. bétel.

betel [At: ENC. AGR. / Pl: (1) ~i, (2) ~e / E: fr bétel] (Bot) 1 sm Frunze ale plantei Piper melamiris, cu formă ovală și culoare verde închis. 2 sn Mastic considerat drog, realizat dintr-o frunză de betel (1) îndoită, un bob de var nestins și un sfert din nuca Areca catechu.

*betél m., pl. (fr. bétel, d. ind. betie). Un fel de piper agățător. S.n. Un amestec de substanțe (în care foile de betel formează baza) pe care indieniĭ îl mestecă în gură. V. sacîz.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: betel (produs)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • betel
  • betelul
  • betelu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • betel
  • betelului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

betel (produs)

  • 1. Amestec obținut din frunze de tabac și de betel.
    surse: DEX '09

etimologie: