batiscaf sn [At: DEX² / Pl: ~uri / E: fr bathyscaphe] Aparat de explorare a marilor adâncimi submarine, care se poate deplasa prin mijloace proprii.

batiscáf s.n. (mar.) Submarin de mici dimensiuni care permite explorarea la mari adîncimi. • pl. -uri. /<fr. bathyscaphe.

BATISCAF s.n. Navă submarină care permite explorarea la mari adîncimi. [< fr. bathyscaphe, cf. gr. bathys – adînc, skaphe – luntre].

BATISCAF s. n. submarin pentru explorări oceanografice, la mari adâncimi. (< fr. bathyscaphe)

batiscaf s. n. (mar.) Submarin folosit pentru explorarea marilor adâncimi ◊ „Un exercițiu de salvare marină a fost realizat cu succes de marina franceză în rada portului Bormes-les-Minosas, cu participarea batiscafului «Arhimede» și a farfuriei-plonjante «Cyana».” R.l. 5 VI 74 p. 6. ◊ „Centrul Național francez pentru studii asupra oceanelor a anunțat trecerea «în rezervă operațională» a batiscafului «Arhimede».” R.l. 5 IV 75 p. 6 (din fr. bathyscaphe; DEX, DN3)

BATISCAF ~e n. Aparat submarin (în formă de navă) folosit pentru studii subacvatice la adâncimi mari. [Sil. -ti-scaf] /<fr. bathyscaphe

batiscaf (desp. -tis-caf/-ti-scaf) s. n., pl. batiscafuri

batiscaf (-tis-caf / -ti-scaf) s. n., pl. batiscafuri

batiscaf s. n. (sil. mf. -scaf), pl. batiscafuri

BATI- „adînc, profund, situat jos”. ◊ gr. bathys „adînc, profund” > fr. bathy-, germ. id., engl. id., it. bati- > rom. bati-. □ ~cardie (v. -cardie), s. f., poziție coborîtă a inimii; ~centeză (v. -centeză), s. f., puncție adîncă realizată cu ajutorul unui instrument chirurgical; ~estezie (v. -estezie), s. f., sensibilitate profundă mioarticulară; ~gastrie (v. -gastrie), s. f., coborîre a stomacului din poziția normală în abdomenul inferior; ~graf (v. -graf), s. n., instrument care măsoară și care înregistrează adîncimea mărilor și oceanelor; ~grafie (v. -grafie), s. f., măsurare a adîncimilor mărilor și oceanelor; ~gramă (v. -gramă), s. f., diagramă înregistrată la batigraf; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., 1. Disciplină care se ocupă cu măsurarea adîncimii apei din mări, lacuri și rîuri. 2. Distribuție pe verticală a organismelor care trăiesc într-un anumit mediu; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat care măsoară adîncimea apelor din mări, lacuri și rîuri; ~pelagic (v. pelagic), adj., referitor la zonele oceanice de mare adîncime; ~pnee (v. -pnee), s. f., respirație profundă; ~reometru (v. reo-, v. -metru₁), s. n., instrument care înregistrează continuu direcția și viteza curenților marini; ~scaf (v. -scaf), s. n., aparat submersibil autonom folosit în explorări oceanografice la mari adîncimi; ~sferă (v. -sferă), s. f., cabină sferică, legată cu un cablu de nava-bază, înzestrată cu echipament pentru cercetări submarine; ~termograf (v. termo-, v. -graf), s. n., aparat care înregistrează temperatura apei pînă la adîncimea de 200 m.

BATISCÁF (< fr.; {s} bati + gr. skaphos „barcă”) s. n. Navă submarină, echipată special pentru studii oceanografice la mari adîncimi. Primul b. a fost construit în 1948 de A. Piccard. La 23 iun. 1960, J.A. Piccard și J. Walsh au coborît cu b. „Trieste” la 10.912 m pe fundul Gropii Marianelor.