16 definiții pentru baron


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

baron1 sm [At: ȘINCAI, HR. II, 52/11 / Pl: ~i / E: fr baron] 1 Mare senior (care avea pe pământurile sale plenitudinea drepturilor feudale). 2 Titlu de noblețe (ereditar sau conferit de monarh) ocupând, în ierarhia nobiliară, locul între cavaler și viconte. 3 (Irn) Boier.

BARÓN, baroni, s. m. (În Apusul și Centrul Europei) Titlu nobiliar în ierarhia feudală, superior cavalerului și inferior vicontelui; persoană care are acest titlu. – Din fr. baron.

BARÓN, baroni, s. m. (În prima fază a orânduirii feudale din apusul și centrul Europei) Mare senior; (mai târziu) titlu de noblețe intermediar între titlul de cavaler și acela de viconte; persoană care are acest titlu. – Din fr. baron.

BARÓN, baroni, s. m. (În orînduirea feudală, în țările din apusul Europei) Mare senior care, în ținuturile stăpînite de el, avea drepturi absolute; (mai tîrziu) titlu de noblețe ocupînd în ierarhia nobiliară locul de mijloc între titlul de cavaler și acela de viconte. În nord-vestul Ardealului a izbucnit o răscoală, în 1697, împotriva funcționarilor imperiali și baronilor unguri. IST. R.P.R. 229. Feudalii, prefăcuți în baroni, purtau război veșnic între dînșii. GHEREA, ST. CR. II 111.

BARÓN, baroni, s. m. (În orânduirea feudală din apusul și centrul Europei) Mare senior care avea drepturi absolute pe pământurile sale; (mai târziu) titlu de noblețe intermediar între titlul de cavaler și acela de viconte; persoană care are acest titlu. – Fr. baron.

BARÓN s.m. Senior feudal care avea pe pământurile sale drepturi absolute; titlu de noblețe între cavaler și viconte; persoană având acest titlu. [< fr. baron, cf. it. barone, germ. Baron].

BARÓN s. m. senior feudal care avea pe pământurile sale drepturi absolute. ◊ titlu de noblețe între cavaler și viconte. (< fr. baron, germ. Baron)

BARÓN ~i m. 1) Mare senior feudal, posesor al unui domeniu. 2) Titlu de noblețe în ierarhia feudală, superior cavalerului și inferior vicontelui. 3) Persoană care deținea acest titlu. /<fr. baron

baron m. 1. odinioară, în Franța, titlul marilor seniori: regele și baronii săi; 2. azi, titlu de nobleță între conte și cavaler; 3. fig. om ce face pe marele: trăiește ca un baron.

*barón m. (fr. baron, d. germ. de sus barr, om liber). În apusu Europeĭ, nobil între conte și cavaler de odinioară; în Francia, titlu marilor seniori: regele și baroniĭ săĭ. Fig. Om care face pe boĭeru: a trăi ca un baron (ca un domn). V. bimbașa.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

barón (baróni), s. m. – Titlu de noblețe între cel de cavaler și cel de viconte. Fr. baron sau germ. Baron, ultimul în Trans.Der. baroneasă, s. f. (soție sau fiică de baron, baroană); baronesc, adj. (de baron); baronie, s. f. (titlu de baron).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BARÓN s.m. Piesă din carne de batal sau miel constând din cele două pulpe legate prin porțiunea de spinare corespunzătoare, pregătită la cuptor sau la frigare, servită cu legume. – Fr. baron; germ. Baronstück.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

baron, baroni s. m. (peior.) membru marcant al unui partid politic din România, care domină autoritar viața economică și politică a unui județ sau a unui oraș

Intrare: baron
substantiv masculin (M1-oa)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baron
  • baronul
  • baronu‑
plural
  • baroni
  • baronii
genitiv-dativ singular
  • baron
  • baronului
plural
  • baroni
  • baronilor
vocativ singular
  • baronule
  • baroane
plural
  • baronilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

baron

  • 1. (În Apusul și Centrul Europei) Titlu nobiliar în ierarhia feudală, superior cavalerului și inferior vicontelui; persoană care are acest titlu.
    surse: DEX '09 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • În nord-vestul Ardealului a izbucnit o răscoală, în 1697, împotriva funcționarilor imperiali și baronilor unguri. IST. R.P.R. 229.
      surse: DLRLC
    • Feudalii, prefăcuți în baroni, purtau război veșnic între dînșii. GHEREA, ST. CR. II 111.
      surse: DLRLC

etimologie: