opțiuni
  • info

12 definiții pentru bandurist

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BANDURIST, -Ă, banduriști, -ste, s. m. și f. (Rar la f.) Cântăreț din bandură2; bandurar. – Bandură + suf. -ist.

bandurist, ~ă smf, a [At: DEX2 / Pl: ~iști, ~e / E: bandură + -ist] 1-2 (Cântăreț) din bandură2 Si: (rar) bandurar

bandurist, -ă s.m., s.f. (muz.) Cîntăreț din bandură; (înv.) bandurar. • pl. -iști, -iste. /bandură2 + -ist.

BANDURIST, -Ă, banduriști, -ste, s. m. și f. Cântăreț din bandură2; bandurar. – Bandură + suf. -ist.

BANDURIST, -Ă s.m. și f. Cîntăreț la bandură. [< rus. bandurist].

BANDURIST, -Ă s. m. f. cântăreț la bandură. (< rus. bandurist)

BANDURIST ~ști m. Persoană care cântă la bandură. /bandur[ă] + suf. ~ist

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bandurist (rar) s. m., pl. banduriști

bandurist (rar) s. m., pl. banduriști

bandurist s. m., pl. banduriști

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BANDURIST s. (MUZ.) (rar) bandurar. (~ul cântă la bandură.)

BANDURIST s. (MUZ.) (rar) bandurar. (~ cîntă la bandură.)

Intrare: bandurist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bandurist
  • banduristul
  • banduristu‑
plural
  • banduriști
  • banduriștii
genitiv-dativ singular
  • bandurist
  • banduristului
plural
  • banduriști
  • banduriștilor
vocativ singular
  • banduristule
  • banduriste
plural
  • banduriștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bandurist, banduriștisubstantiv masculin
banduristă, banduristesubstantiv feminin

etimologie:
  • Bandură + sufix -ist. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.