16 definiții pentru bătători bătături


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bătătorí [At: I. IONESCU, C. 59/8 / V: -turi / Pzi: ~resc / E: bătătură] 1 vt A tasa un teren (drum, arie, curte etc.) Si: a bătuci. 2 vr A face bătături (6).

BĂTĂTORÍ, bătătoresc, vb. IV. 1. Tranz. A tasa un teren; a bătuci. 2. Refl. A face bătături (2). [Var.: bătăturí vb. IV] – Din bătătură.

BĂTĂTORÍ, bătătoresc, vb. IV. 1. Tranz. A tasa un teren; a bătuci. 2. Refl. A face bătături (2). [Var.: bătăturí vb. IV] – Din bătătură.

BĂTĂTORÍ, bătătoresc, vb. IV. 1. Tranz. A bate un teren (drum, arie, curte etc.) spre a-l face tare și neted; a bătuci. Bătătorea cu tăvălugul pămîntul răscolit. 2. Refl. A se umple de batături. I s-au bătătorit mîinile.

BĂTĂTORÍ, bătătoresc, vb. IV. Tranz. A bate un teren spre a-l face tare și neted; a bătuci. ♦ Refl. A se umple de bătături (2). – Din bătătură.

A BĂTĂTORÍ ~ésc tranz. 1) (terenuri) A îndesa (pentru a face drept și neted); a transforma în bătătură; a bătuci; a tăpși; a bate. 2) (terenuri cultivate sau acoperite cu vegetație) A călca pe toată suprafața, distrugând plantele. 3) (pielea oamenilor și a animalelor) A face să se bătătorească; a bătuci. /Din bătătură

A SE BĂTĂTORÍ se ~éște intranz. (despre pielea oamenilor și a animalelor) A se îngroșa întărindu-se sub acțiunea unor factori externi nocivi; a face bătături; a se bătuci. /Din bătătură

bătătorì v. 1. a călca pământul cu picioarele ca să se așeze, a-l netezi bine; 2. a închide vitele în bătătură.

bătături v vz bătători

BĂTĂTURÍ vb. IV v. bătătorí.

BĂTĂTURÍ vb. IV v. bătători.

bătăturésc v. tr. (d. bătătură). Bat, îndes cu tălpile, cu maĭu, saŭ cu alt lucru lat: a bătături pămîntu. – Și -oresc. (VR., 1924, 9, 307). V. bătucesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bătătorí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bătătorésc, imperf. 3 sg. bătătoreá; conj. prez. 3 să bătătoreáscă

bătătorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bătătorésc, imperf. 3 sg. bătătoreá; conj. prez. 3 sg. și pl. bătătoreáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BĂTĂTORÍ vb. 1. a bate, a bătuci, a îndesa, a presa, (pop.) a pisa, (reg.) a dricui, a tăpși, a zbătuci, (Transilv.) a dripi, (fam.) a pisăgi. (A ~ pământul, zăpada.) 2. a se întări, a se înțeleni, a se învârtoșa. (Pământul s-a ~.)

BĂTĂTORI vb. 1. a bate, a bătuci, a îndesa, a presa, (pop.) a pisa, (reg.) a dricui, a tăpși, a zbătuci, (Transilv.) a dripi, (fam.) a pisăgi. (~ pămîntul, zăpada.) 2. a se întări, a se înțeleni, a se învîrtoșa. (Pămîntul s-a ~.)

Intrare: bătători
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bătători
  • bătătorire
  • bătătorit
  • bătătoritu‑
  • bătătorind
  • bătătorindu‑
singular plural
  • bătătorește
  • bătătoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bătătoresc
(să)
  • bătătoresc
  • bătătoream
  • bătătorii
  • bătătorisem
a II-a (tu)
  • bătătorești
(să)
  • bătătorești
  • bătătoreai
  • bătătoriși
  • bătătoriseși
a III-a (el, ea)
  • bătătorește
(să)
  • bătătorească
  • bătătorea
  • bătători
  • bătătorise
plural I (noi)
  • bătătorim
(să)
  • bătătorim
  • bătătoream
  • bătătorirăm
  • bătătoriserăm
  • bătătorisem
a II-a (voi)
  • bătătoriți
(să)
  • bătătoriți
  • bătătoreați
  • bătătorirăți
  • bătătoriserăți
  • bătătoriseți
a III-a (ei, ele)
  • bătătoresc
(să)
  • bătătorească
  • bătătoreau
  • bătători
  • bătătoriseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bătături
  • bătăturire
  • bătăturit
  • bătăturitu‑
  • bătăturind
  • bătăturindu‑
singular plural
  • bătăturește
  • bătăturiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bătăturesc
(să)
  • bătăturesc
  • bătătuream
  • bătăturii
  • bătăturisem
a II-a (tu)
  • bătăturești
(să)
  • bătăturești
  • bătătureai
  • bătăturiși
  • bătăturiseși
a III-a (el, ea)
  • bătăturește
(să)
  • bătăturească
  • bătăturea
  • bătături
  • bătăturise
plural I (noi)
  • bătăturim
(să)
  • bătăturim
  • bătătuream
  • bătăturirăm
  • bătăturiserăm
  • bătăturisem
a II-a (voi)
  • bătăturiți
(să)
  • bătăturiți
  • bătătureați
  • bătăturirăți
  • bătăturiserăți
  • bătăturiseți
a III-a (ei, ele)
  • bătăturesc
(să)
  • bătăturească
  • bătătureau
  • bătături
  • bătăturiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bătători bătături

etimologie:

  • bătătură
    surse: DEX '09 DEX '98