5 definiții pentru băgătură

Explicative DEX

băgătu sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: băga + -ătură] 1 (Înv) Băgare (1). 2 Clin (la mânecă). 3 (Ban) Semn de vărsat la ochi.

BĂGĂTU (pl. -turi) sf. Trans. 1 👕 Petec în patru colțuri ce sa coase la cămășile bărbătești, la subsuori, deasupra clinului 2 Înfundătură (L.M.) [băga].

Sinonime

BĂGĂTU s. v. clin.

băgătu s. v. CLIN.

Arhaisme și regionalisme

BĂGĂTURĂ s.f. (Ban.) Semn de vărsat la ochi. Begeturĕ. Laesio oculorum propter variolas. AC, 329. Etimologie: băga + suf. -ătură.

Intrare: băgătură
băgătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băgătu
  • băgătura
plural
  • băgături
  • băgăturile
genitiv-dativ singular
  • băgături
  • băgăturii
plural
  • băgături
  • băgăturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băgătu, băgăturisubstantiv feminin

  • 1. învechit Băgare. MDA2
    sinonime: băgare
  • 2. Clin (la mânecă). MDA2
    sinonime: clin
    • 2.1. regional Petec în patru colțuri ce sa coase la cămășile bărbătești, la subsuori, deasupra clinului. CADE
  • 3. regional Semn de vărsat la ochi. MDA2
  • 4. Înfundătură. CADE
etimologie:
  • băga + -ătură MDA2 CADE

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.