10 definiții pentru avariere avariare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AVARIÉRE, avarieri, s. f. Faptul de a (se) avaria. [Pr.: -ri-e-] – V. avaria.

AVARIÉRE, avarieri, s. f. Faptul de a (se) avaria. [Pr.: -ri-e-] – V. avaria.

avariere sf [At: DA ms / V: ~iare / Pl: ~ri / E: avaria] Deteriorare (gravă) Si: avariat1.

AVARIÉRE, avarieri, s. f. Faptul de a (s e) avaria. Avarierea mărfurilor se datorește, de obicei, proastei lor ambalări. – Pronunțat: -ri-e-.

AVARIÉRE, avarieri, s. f. Faptul de a (se) avaria. [Pr.: -ri-e-]

AVARIÉRE s.f. Faptul de a (se) avaria. [Pron. -ri-e-. / < avaria].

avariare sf vz avariere


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

avariére (-ri-e-) s. f., g.-d. art. avariérii; pl. avariéri

avariére s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. avariérii; pl. avariéri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AVARIÉRE s. deteriorare, stricare, (pop.) vătămare. (~ unui sistem tehnic.)

AVARIERE s. deteriorare, stricare, (pop.) vătămare. (~ unui sistem tehnic.)

Intrare: avariere
  • silabație: -ri-e-re
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avariere
  • avarierea
plural
  • avarieri
  • avarierile
genitiv-dativ singular
  • avarieri
  • avarierii
plural
  • avarieri
  • avarierilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avariare
  • avariarea
plural
  • avarieri
  • avarierile
genitiv-dativ singular
  • avarieri
  • avarierii
plural
  • avarieri
  • avarierilor
vocativ singular
plural

avariere avariare

etimologie:

  • vezi avaria
    surse: DEX '09 DEX '98 DN