avansare sf [At: DA ms / Pl: ~sări / E: avansa] 1 Înaintare Si: (rar) avansat¹ (1). 2 Apropiere de o țintă către care e orientată mișcarea Si: (rar) avansat¹ (2). 3 Apropiere de atingerea unui scop Si: (rar) avansat¹ (3). 4 (Fig) Progres Si: (rar) avansat¹ (4). 5 Numire a cuiva într-o funcție superioară ierarhic celei deținute anterior Si: (rar) avansat¹ (5). 6-8 Plată a unui avans (1-3) Si: (rar) avansat¹ (6-8). 9 (Fam) Împrumutare cuiva a unei sume de bani Si: (rar) avansat¹ (9). 10 Investire Si: (rar) avansat¹ (10). 11 (Îvr) Ajutor dat cuiva Si: (rar) avansat¹ (11). 12 Afirmație făcută spre a deschide o discuție Si: (rar) avansat¹ (12). 13 Lansare a unei idei Si: avansat¹ (13).

*AVANSARE sf. 1 Faptul de a avansa ¶ 2 Înaintare într’o funcțiune, în rang.

AVANSARE, avansări, s. f. Acțiunea de a avansa. 1. Înaintare, dezvoltare, progres. 2. Înaintare în grad. 3. Plată anticipată a unor sume. Avansarea cheltuielilor de regie.

AVANSARE, avansări, s. f. Acțiunea de a avansa.

AVANSARE s.f. Acțiunea de a avansa și rezultatul ei. [< avansa].

avansare f. 1. înaintare în grad; 2. anticiparea unei sume.

avansare s. f., g.-d. art. avansării; pl. avansări

avansare s. f., g.-d. art. avansării; pl. avansări

avansare s. f., g.-d. art. avansării; pl. avansări

AVANSARE Concept al gramaticii relaționale (D.M. Perlmutter, P.M. Postal (1977)); corespunde engl. advancement; ascension; promotion și desemnează un tip de procese sintactice care au ca efect o înaintare lineară și ierarhică; un component, de obicei un grup nominal dintr-o poziție periferică, ajunge să înainteze nu numai în ordinea lineară, ci și în ierarhia structurală. • Fiecare limbă are propriile ei tipuri de avansare. în română, de ex., se poate vorbi despre avansarea unui nominal dintr-un grup nominal subordonat, unde are poziția unui genitiv (cu rol posesiv), în structura grupului verbal ajungând să ocupe poziția verbală a unui clitic* în dativ (vezi: Ion a pierdut cartea Iui Ion > Ion și-a pierdut cartea; Ion are grijă de sănătatea lui Ion > Ionj își are grijă de sănătate; vezi și POSESIE; (dativ) posesiv). Un proces similar are loc în cazul unui nominal din poziția unui complement al adjectivului, care avansează în organizarea grupului verbal, ajungând în aceeași poziție preverbală de clitic în dativ (vezi: este / rămâne recunoscător Iui Ion > (Ion este / rămâne recunoscător). Vezi și TEMATIZARE. G.P.D.

AVANSARE s. 1. v. înaintare. 2. v. promovare.

AVANSARE s. 1. înaintare. (~ în spațiu.) 2. înaintare, înălțare, promovare, ridicare, (înv.) provivasire, (fig.) ascensiune. (~ în grad, în funcție.)

Avansare ≠ decădere, regresare, retrogradare, înapoiere modificată