12 definiții pentru atrăgător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atrăgător, ~oare a [At: ALECSANDRI, P. III, 98 / Pl: ~i, ~oare / E: atrage + -(ă)tor] 1 Care trage spre sine Si: atractiv (1), (înv) atracțios (1). 2 (Fig) Care provoacă iubire Si: atractiv (2), (înv) atracțios (2). 3 Care provoacă dorința cuiva de a se apropia de ceva Si: atractiv (3), (Înv) atracțios (3). 4 Care aduce pe cineva cu sine Si: atractiv (4), (înv) atracțios (4). 5 Care polarizează spre sine atenția tuturor Si: atractiv (5), (înv) atracțios (5). 6 (Fig) Ispititor. 7 Fascinant. 8 Care promite avantaje mari Si: atractiv (8), (înv) atracțios (8). 9 Care determină pe cineva (adesea prin viclenie) să vină undeva Si: atractiv (9), (înv) atracțios (9). 10 (Îvr) Cauzator.

ATRĂGĂTÓR, -OÁRE, atrăgători, -oare, adj. Care atrage (2) prin calitățile sale (plăcute); atractiv. Persoană atrăgătoare. ♦ Care promite foloase, care dă satisfacții, care place. Muncă atrăgătoare.Atrage + suf. -ător.

ATRĂGĂTÓR, -OÁRE, atrăgători, -oare, adj. Care atrage (2) prin calitățile sale (plăcute); atractiv. Persoană atrăgătoare. ♦ Care promite foloase, care dă satisfacții, care place. Muncă atrăgătoare.Atrage + suf. -ător.

ATRĂGĂTÓR, -OÁRE, atrăgători, -oare, adj. Care atrage prin calitățile sale plăcute; care promite foloase, satisfacție; atractiv. Era un tînăr... de o înfățișare foarte atrăgătoare. VLAHUȚĂ, O. A. 433. O! mare... Tu ești atrăgătoare Ca visul început. ALECSANDRI, P. III 98.

ATRĂGĂTÓR, -OÁRE, atrăgători, -oare, adj. Care atrage prin calitățile sale plăcute; care promite foloase, satisfacții. – Din atrage + suf. -(ă)tor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

atrăgătór (a-tră-) adj. m., pl. atrăgătóri; f. sg. și pl. atrăgătoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ATRĂGĂTÓR adj. 1. v. ademenitor. 2. v. seducător. 3. v. atractiv. 4. v. agreabil. 5. v. îmbietor.

Atrăgător ≠ dezgustător, repulsiv, respingător, scârbos

ATRĂGĂTÓR, -OÁRE adj. Ademenitor, ispititor, atractiv. [< atrage].

ATRĂGĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care atrage; care stimulează interesul și curiozitatea; atractiv. Tânăr ~. /a atrage + suf. ~ător

atrăgătór adj. m. (sil. -tră-), pl. atrăgătóri; f. sg. și pl. atrăgătoáre

ATRĂGĂTOR adj. 1. ademenitor, ispititor, îmbietor, seducător, tentant. (O perspectivă ~.) 2. seducător, (pop. și fam.) nurliu, (pop. fig.) lipicios. (O femeie ~.) 3. atractiv, plăcut. (Un spectacol ~.) 4. agreabil, plăcut, prietenos. (Un interior ~.) 5. îmbietor, plăcut, primitor. (Ținuturi ~.)

Intrare: atrăgător
atrăgător adjectiv
  • silabație: -tră-
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atrăgător
  • atrăgătorul
  • atrăgătoru‑
  • atrăgătoare
  • atrăgătoarea
plural
  • atrăgători
  • atrăgătorii
  • atrăgătoare
  • atrăgătoarele
genitiv-dativ singular
  • atrăgător
  • atrăgătorului
  • atrăgătoare
  • atrăgătoarei
plural
  • atrăgători
  • atrăgătorilor
  • atrăgătoare
  • atrăgătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)