18 definiții pentru atașa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atașá [At: DA / Pzi: ~șéz / E: fr attacher] 1 vt A alătura. 2 vt A alipi. 3 vt A lega. 4 vr (Fig) A se lega sufletește de ceva. 5 vr (Fig) A se îndrăgosti.

ATAȘÁ, atașez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) alătura (vremelnic) de ceva sau de cineva. 2. Refl. Fig. A se lega sufletește de cineva sau de ceva. – Din fr. attacher.

ATAȘÁ, atașez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) alătura (vremelnic) de ceva sau de cineva. 2. Refl. Fig. A se lega sufletește de cineva sau ceva. – Din fr. attacher.

ATAȘÁ, atașez, vb. I. 1. Tranz. A alătura (vremelnic), printr-o legătură mai mult sau mai puțin solidă, pe cineva sau ceva de, la sau pe lîngă cineva sau ceva. Mecanicul a atașat locomotiva la tren. Am atașat decontul la raport.Eram căprar, atașat ca instructor la compania a zecea. SADOVEANU, O. VI 193. Aceleași pietre teșite... au fost adoptate, pentru același sfîrșit, în armata romană și lăsate pe seama ostașilor atașați pe lîngă legiuni, în calitate de... azvîrlitori de pietre. ODOBESCU, S. II 145. 2. Refl. A se lega sufletește de cineva sau de ceva. Educatoarea s-a atașat de copii.Trebuie să veghem ca în fruntea gospodăriilor colective și întovărășirilor din Republica noastră să stea oameni cinstiți, oameni ai muncii atașați cu trup și suflet regimului democrat-popular, cauzei socialismului. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 16.

ATAȘÁ, atașez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) alătura (vremelnic) de ceva sau de cineva. 2. Refl. Fig. A se lega sufletește de cineva sau ceva. – Fr. attacher.

ATAȘÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) alătura. 2. refl. (Fig.) A prinde dragoste pentru cineva sau ceva, a căpăta o afecțiune pentru cineva. [P.i. -șez, 4 -șăm, ger. -șând. / < fr. attacher].

ATAȘÁ vb. I. tr., refl. a (se) alătura. II. refl. (fig.) a se lega sufletește de ceva sau de cineva. (< fr. attacher)

A ATAȘÁ ~éz tranz. A face să se atașeze. /<fr. attacher

A SE ATAȘÁ mă ~éz intranz. 1) A se alătura temporar. 2) A se apropia sufletește; a se lega printr-un atașament. /<fr. attacher

atașà v. a alipi, a alătura (= fr. attacher).

*atașéz v. tr. (fr. attacher. V. detașez). Barb. Alipesc, alătur. V. refl. Fig. Mă alipesc, prind simpatie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

atașá (a ~) vb., ind. prez. 3 atașeáză, 1 pl. atașắm; conj. prez. 3 să atașéze; ger. atașấnd

atașá vb., ind. prez. 1 sg. atașéz, 3 sg. și pl. atașeáză, 1 pl. atașăm; conj. prez. 3 sg. și pl. atașéze; ger. atașând

atașa (ind. prez. 3 sg. și pl. atașează, 1 pl. atașăm, ger. atașînd)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ATAȘÁ vb. 1. v. anexa. 2. a alipi, a anexa, a încorpora, (înv.) a întrupa, a lipi. (~ un teritoriu străin.) *3. (fig.) a se apropia, a se lega. (M-am ~ mult de acest copil.)

ATAȘA vb. 1. a (se) alătura, a (se) anexa. (~ la memoriu actele necesare.) 2. a alipi, a anexa, a încorpora, (înv.) a întrupa, a lipi. (~ un teritoriu străin.) 3.* (fig.) a se apropia, a se lega. (M-am ~ mult de acest copil.)

A (se) atașa ≠ a (se) detașa


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

atașá (atașéz, atașát), vb.1. A adăuga, a alătura. – 2. A se lega sufletește, a îndrăgi. Fr. attacher.Der. (din fr.) atașat, s. m.; atașament, s. n. Cf. detașa.

Intrare: atașa
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • atașa
  • atașare
  • atașat
  • atașatu‑
  • atașând
  • atașându‑
singular plural
  • atașea
  • atașați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • atașez
(să)
  • atașez
  • atașam
  • atașai
  • atașasem
a II-a (tu)
  • atașezi
(să)
  • atașezi
  • atașai
  • atașași
  • atașaseși
a III-a (el, ea)
  • atașea
(să)
  • atașeze
  • atașa
  • atașă
  • atașase
plural I (noi)
  • atașăm
(să)
  • atașăm
  • atașam
  • atașarăm
  • atașaserăm
  • atașasem
a II-a (voi)
  • atașați
(să)
  • atașați
  • atașați
  • atașarăți
  • atașaserăți
  • atașaseți
a III-a (ei, ele)
  • atașea
(să)
  • atașeze
  • atașau
  • atașa
  • atașaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atașa

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) alătura (vremelnic) de ceva sau de cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: alătura antonime: detașa 3 exemple
    exemple
    • Mecanicul a atașat locomotiva la tren. Am atașat decontul la raport.
      surse: DLRLC
    • Eram căprar, atașat ca instructor la compania a zecea. SADOVEANU, O. VI 193.
      surse: DLRLC
    • Aceleași pietre teșite... au fost adoptate, pentru același sfîrșit, în armata romană și lăsate pe seama ostașilor atașați pe lîngă legiuni, în calitate de... azvîrlitori de pietre. ODOBESCU, S. II 145.
      surse: DLRLC
  • 2. reflexiv figurat A se lega sufletește de cineva sau de ceva.
    surse: DEX '09 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Educatoarea s-a atașat de copii.
      surse: DLRLC
    • Trebuie să veghem ca în fruntea gospodăriilor colective și întovărășirilor din Republica noastră să stea oameni cinstiți, oameni ai muncii atașați cu trup și suflet regimului democrat-popular, cauzei socialismului. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 16.
      surse: DLRLC

etimologie: