16 definiții pentru asurzi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ASURZI, asurzesc, vb. IV. Intranz. A deveni surd. ♦ Tranz. A face ca cineva să-și piardă (temporar) auzul; (prin exagerare, despre sunete puternice, zgomote etc.) a face ca cineva să nu mai audă sau să nu mai înțeleagă un anumit lucru. – Lat. *assurdire.

asurzi [At: DOSOFTEI, V. S. 126/2 / Pzi: ~zesc, (îvr) asurd / E: ml* assurdire] 1 vi A-și pierde auzul. 2 vt A face pe cineva să-și piardă auzul. 3 A face pe cineva să nu mai audă, să nu poată înțelege ceva. 4 A zăpăci.

ASURZI (-zesc) I. vb. intr. 1 A pierde auzul: a asurzit în urma operațiunii pe care i-a făcut-o 2 Pr. ext. A fi ca un surd, a se buimăci, a se zăpăci din cauza unui sgomot prea mare: cînd oiu chiui eu, ai să asurzești (CRG.) II. vb. tr. 1 A face să-și piardă auzul 2 Pr. ext. A buimăci, a zăpăci pe cineva din cauza unui sgomot prea mare: te asurzeau strigătele și sgomotele ce făcea mulțimea (ISP.). III. vb. refl. A pierde auzul: și-ți voiu lega limba și te vei ~ (BIBL.) [SURZI].

ASURZI, asurzesc, vb. IV. Intranz. A deveni surd. ♦ Tranz. A face ca cineva să-și piardă (temporar) auzul; (prin exagerare, despre sunete puternice, zgomote etc.) a face ca cineva să nu mai audă sau să nu mai înțeleagă un anumit lucru. – Din lat. *assurdire.

ASURZI, asurzesc, vb. IV. Intranz. A-și pierde auzul, a deveni surd. Măi Michiduță, cînd oi chiui eu, ai să asurzești. CREANGĂ, P. 154. ♦ Tranz. A face (pe cineva) să-și piardă auzul, a-i lua auzul; (prin exagerare, subiectul fiind un zgomot mare sau sursa zgomotului) a face să nu mai înțeleagă (ca și cum ar fi surd), a buimăci, a ameți. Nu voia să asculte nici la păsărelele ce ciripeau de [te] asurzea. ISPIRESCU, L. 58. Nu te lasă inima să taci; asurzești lumea. CREANGĂ, A. 71. Să ne ferim de întîlnirea lui, dacă nu vrem să ne asurzească. NEGRUZZI, S. I 238. ◊ Fig. Numai murmurul cel dulce Din izvorul fermecat Asurzește melancolic A lor suflet îmbătat. EMINESCU, O. 1 67. ◊ (Pleonastic) Toată strada e-n picioare, Asurzită de urechi. D. BOTEZ, F. S. 58. De urechi m-au asurzit. TEODORESCU, P. P. 381. ◊ Refl. pas. (Rar) Ți se asurzeau urechile de răcnetele surugiilor. PAS, L. I 144.

ASURZI, asurzesc, vb. IV. Intranz. A deveni surd. ♦ Tranz. A face pe cineva să-și piardă auzul; (prin exagerare, despre sunete puternice, zgomote etc.) a face să nu mai înțeleagă; a buimăci, a ameți. – Lat. *assurdire.

A ASURZI ~esc 1. intranz. A-și pierde auzul; a deveni surd. 2. tranz. 1) A face să devină surd. 2) (despre sunete puternice, zgomote) A buimăci, făcând să nu deslușească nimic. /<lat. assurdire

asurzì v. 1. a pierde auzul, a deveni surd; 2. a face surd: m’asurzește cu vorbele lui. [V. surzi].

asurzésc și surzésc v. intr. (lat. surdéscere, it. assordire, fr. assourdir). Devin surd: am asurzit de atîta zgomot. V. tr. Fac surd: m’aĭ asurzit cu atîtea țipete.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

asurzi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. asurzesc, 3 sg. asurzește, imperf. 1 asurzeam; conj. prez. 1 sg. să asurzesc, 3 să asurzească

asurzi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. asurzesc, imperf. 3 sg. asurzea; conj. prez. 3 să asurzească

asurzi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. asurzesc, imperf. 3 sg. asurzea; conj. prez. 3 sg. și pl. asurzească

asurzesc, -zească 3 conj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ASURZI vb. v. surzi.

ASURZI vb. a surzi. (A ~ de tot.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

asurzi (-zesc, -it), vb.1. A deveni surd. – 2. A-i lua cuiva auzul. – Mr. asurdzăscu. Lat. *assŭrdῑre, de la obsurdesco (Pușcariu 157; REW 6024; DAR); cf. it. assordire, fr. assourdir. Cf. surd.Der. asurzitor, adj. (care asurzește).

Intrare: asurzi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • asurzi
  • asurzire
  • asurzit
  • asurzitu‑
  • asurzind
  • asurzindu‑
singular plural
  • asurzește
  • asurziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • asurzesc
(să)
  • asurzesc
  • asurzeam
  • asurzii
  • asurzisem
a II-a (tu)
  • asurzești
(să)
  • asurzești
  • asurzeai
  • asurziși
  • asurziseși
a III-a (el, ea)
  • asurzește
(să)
  • asurzească
  • asurzea
  • asurzi
  • asurzise
plural I (noi)
  • asurzim
(să)
  • asurzim
  • asurzeam
  • asurzirăm
  • asurziserăm
  • asurzisem
a II-a (voi)
  • asurziți
(să)
  • asurziți
  • asurzeați
  • asurzirăți
  • asurziserăți
  • asurziseți
a III-a (ei, ele)
  • asurzesc
(să)
  • asurzească
  • asurzeau
  • asurzi
  • asurziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

asurzi, asurzescverb

  • 1. A deveni surd. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: surzi
    • format_quote Măi Michiduță, cînd oi chiui eu, ai să asurzești. CREANGĂ, P. 154. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A face ca cineva să-și piardă (temporar) auzul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote figurat Numai murmurul cel dulce Din izvorul fermecat Asurzește melancolic A lor suflet îmbătat. EMINESCU, O. 1 67. DLRLC
      • format_quote pleonastic Toată strada e-n picioare, Asurzită de urechi. D. BOTEZ, F. S. 58. DLRLC
      • format_quote pleonastic De urechi m-au asurzit. TEODORESCU, P. P. 381. DLRLC
      • format_quote pleonastic reflexiv pasiv rar Ți se asurzeau urechile de răcnetele surugiilor. PAS, L. I 144. DLRLC
      • 1.1.1. prin exagerare (Despre sunete puternice, zgomote etc.) A face ca cineva să nu mai audă sau să nu mai înțeleagă un anumit lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Nu voia să asculte nici la păsărelele ce ciripeau de [te] asurzea. ISPIRESCU, L. 58. DLRLC
        • format_quote Nu te lasă inima să taci; asurzești lumea. CREANGĂ, A. 71. DLRLC
        • format_quote Să ne ferim de întîlnirea lui, dacă nu vrem să ne asurzească. NEGRUZZI, S. I 238. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.