5 definiții pentru asignare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASIGNARE s. f. (Rad.) Repartizare a frecvențelor de lucru pentru diferite stații de radiocomunicații. – După fr. asignation.
ASIGNARE s. f. (Rad.) Repartizare a frecvențelor de lucru pentru diferite stații de radiocomunicații. – După fr. asignation.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
asignare sf [At: DA / Pl: ~nări / E: fr assignation] 1 (Înv) Repartizare a unei părți sau a unei responsabilități Cf asigna (1). 2 (Jur; cmr) Afectarea unui fond pentru plata unei datorii, unei rente. 3 (Trs) Emitere a unui mandat de plată. 4 Indicare printr-un indice, printr-un semn oarecare etc. 5 (Rar) Repartizare a frecvențelor de lucru pentru diferite stații de radiocomunicații.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASIGNARE s. f. repartizare a frecvențelor de lucru pentru diferite stații de radiocomunicații. (după fr. assignation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*asignațiúne f. (lat. assignátio, -ónis). Citațiune în judecată. Afectarea unuĭ fond la plata uneĭ datoriĭ. Mandat p. indicarea uneĭ sume. – Și -áție și -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
asignare s. f., pl. asignări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
asignare, asignărisubstantiv feminin
- 1. Repartizare a frecvențelor de lucru pentru diferite stații de radiocomunicații. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
- asignation DEX '09 DEX '98 MDN '00