6 definiții pentru asezonare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASEZONÁRE, asezonări, s. f. (Livr.) Faptul de a asezona. – V. asezona.
asezonare sf [At: DEX2 / Pl: ~nări / E: asezona] 1 Condimentare. 2 Operație care face ca un lucru să pară mai atractiv, mai deosebit, Si: asezonat1 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASEZONÁRE, asezonări, s. f. Faptul de a asezona. – V. asezona.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
ASEZONÁRE s.f. Acțiunea de a asezona și rezultatul ei. [< asezona].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
asezonáre s. f., g.-d. art. asezonắrii; pl. asezonắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
asezonáre s. f., g. -d. art. asezonării; pl. asezonări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: asezonare
asezonare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||