opțiuni
  • info

10 definiții pentru aronda

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARONDA, arondez, vb. I. Tranz. 1. A împărți o suprafață, un teritoriu în zone locale pentru o mai bună administrație. 2. A repartiza cartiere sau populația unui cartier la un anumit centru de distribuire a unor produse, mărfuri etc. – Din fr. arrondir.

aronda sf [At: DEX2 / Pzi: ~ dez / E: fr arrondir] 1 A împărți un teritoriu în zone, pentru o mai bună administrare. 2 A repartiza cartierele sau populația unui cartier la un centru de distribuire a unor produse, la o școală etc.

ARONDA, arondez, vb. I. Tranz. 1. A împărți o suprafață, un teritoriu în zone locale pentru o mai bună administrare. 2. A repartiza cartiere sau populația unui cartier la un anumit centru de distribuire a unor produse, mărfuri etc. – După fr. arrondir.

ARONDA vb. I. tr. (Franțuzism) A rotunji. ♦ (Fig.) A face să crească, a augmenta. [< fr. arrondir].

ARONDA vb. tr. 1. a comasa, a reuni terenuri, unități agricole. 2. a repartiza cartiere sau populația unui cartier la un anumit centru. (< fr. arrondir)

aronda vb. I A repartiza, a face să aparțină ◊ „Examenele medicale pentru angajare și controalele periodice [...] se efectuează de către unitățile sanitare [...] la care este arondată întreprinderea unde lucrează oamenii muncii respectivi.” R.l. 19 IV 80 p. 5 (cf. fr. arrondir; DN3, DEX-S)

A ARONDA ~ez tranz. 1) (teritorii, suprafețe etc.) A împărți în zone locale în vederea unei mai bune administrări. 2) (cartiere sau populația lor) A repartiza la un anumit centru de distribuire a unor bunuri (produse, mărfuri etc.). /<fr. arrondir

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aronda (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. arondez, 3 arondează; conj. prez. 1 sg. să arondez, 3 să arondeze

*aronda (a ~) vb., ind. prez. 3 arondează

aronda vb., ind. prez. 1 sg. arondez, 3 sg. și pl. arondează

Intrare: aronda
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aronda
  • arondare
  • arondat
  • arondatu‑
  • arondând
  • arondându‑
 singular plural
  • arondează
  • arondați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arondez
 (să)
  • arondez
  • arondam
  • arondai
  • arondasem
a II-a (tu)
  • arondezi
 (să)
  • arondezi
  • arondai
  • arondași
  • arondaseși
a III-a (el, ea)
  • arondează
 (să)
  • arondeze
  • aronda
  • arondă
  • arondase
plural I (noi)
  • arondăm
 (să)
  • arondăm
  • arondam
  • arondarăm
  • arondaserăm
  • arondasem
a II-a (voi)
  • arondați
 (să)
  • arondați
  • arondați
  • arondarăți
  • arondaserăți
  • arondaseți
a III-a (ei, ele)
  • arondează
 (să)
  • arondeze
  • arondau
  • arondară
  • arondaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aronda, arondezverb

  • 1. A împărți o suprafață, un teritoriu în zone locale pentru o mai bună administrație. DEX '09
    • diferențiere A comasa, a reuni terenuri, unități agricole. MDN '00
  • 2. A repartiza cartiere sau populația unui cartier la un anumit centru de distribuire a unor produse, mărfuri etc. DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 3. franțuzism Rotunji. DN
    sinonime: rotunji
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.