6 definiții pentru argăsit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

argăsit2, ~ă a [At: BIBLIA (1688), 661 / V: (îrg) ~ghis~2 / E: argăsi] Tăbăcit2.

ARGĂSÍT2, -Ă, argăsiți, -te, adj. (Despre piei, blănuri) Prelucrat pentru a deveni trainic și impermeabil; tăbăcit, (reg.) dubit, încrușit. – V. argăsi.

ARGĂSÍT2, -Ă, argăsiți, -te, adj. (Despre piei, blănuri) Prelucrat pentru a deveni trainic și impermeabil; tăbăcit, (reg.) dubit, încrușit. – V. argăsi.

ARGĂSIT adj. (ȚR, Trans. SV) Tăbăcit. B: Făcu piei argăsite, ca să acopere pre cort. BIBLIA (1688). C: Să mănînce și să o poarte la grumaz în piiale argăsită. PL, 145r. Etimologie: argăsi. Vezi și arghiseală, arghisi.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

argăsít adj. m., pl. argăsíți; f. sg. argăsítă, pl. argăsíte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARGĂSÍT adj. v. tăbăcit.

ARGĂSIT adj. tăbăcit, (reg.) crușit, (Mold., Bucov. și Transilv.) dubit. (Piei ~.)

Intrare: argăsit (adj.)
argăsit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • argăsit
  • argăsitul
  • argăsitu‑
  • argăsi
  • argăsita
plural
  • argăsiți
  • argăsiții
  • argăsite
  • argăsitele
genitiv-dativ singular
  • argăsit
  • argăsitului
  • argăsite
  • argăsitei
plural
  • argăsiți
  • argăsiților
  • argăsite
  • argăsitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

argăsit (adj.)

etimologie:

  • vezi argăsi
    surse: DEX '98 DEX '09