12 definiții pentru arendare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARENDARE, arendări, s. f. Acțiunea de a arenda. [Var.: (înv.) arenduire s. f.] – V. arenda.

ARENDARE, arendări, s. f. Acțiunea de a arenda. [Var.: (înv.) arenduire s. f.] – V. arenda.

arendare sf [At: (a. 1833) URICARIUL V, 345/16 / V: (îrg) arân~ / Pl: ~dări / E: arenda] 1 Dare în arendă (1). 2 Luare în arendă (1) Si: (rar) arendat2, (înv) arendăluire, arenduire, subarendare.

ARENDARE, arendări, s. f. Acțiunea de a arenda. În Republica Populară Romînă este interzisă arendarea pămîntului.

ARENDARE, arendări, s. f. Acțiunea de a arenda.

ARENDUIRE s. f. v. arendare.

arenduire sf [At: (a. 1833) URICARIUL V, 345/16 / Pl: ~ri / E: arendui] (Înv) 1-2 Arendare (1-2).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

arendare s. f., g.-d. art. arendării; pl. arendări

arendare s. f., g.-d. art. arendării; pl. arendări

arendare s.f. g.-d. art. arendării; pl. arendări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARENDARE s. (înv. și reg.) năimeală, (înv., în Mold.) împosesuire. (~ unui teren agricol.)

ARENDARE s. (înv. și reg.) năimeală, (înv., în Mold.) împosesuire. (~ unui teren agricol.)

Intrare: arendare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arendare
  • arendarea
plural
  • arendări
  • arendările
genitiv-dativ singular
  • arendări
  • arendării
plural
  • arendări
  • arendărilor
vocativ singular
plural
arenduire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arenduire
  • arenduirea
plural
  • arenduiri
  • arenduirile
genitiv-dativ singular
  • arenduiri
  • arenduirii
plural
  • arenduiri
  • arenduirilor
vocativ singular
plural
arândare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arendare, arendărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a arenda. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În Republica Populară Română este interzisă arendarea pământului. DLRLC
etimologie:
  • vezi arenda DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.