11 definiții pentru arboret (catarg)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARBORET, arboreturi, s. n. 1. Porțiune de pădure caracterizată printr-o vegetație omogenă, deosebită de restul pădurii din jur. 2. Partea superioară a catargului. – Din lat. arboretum.

ARBORET, arboreturi, s. n. 1. Porțiune de pădure caracterizată printr-o vegetație omogenă, deosebită de restul pădurii din jur. 2. Partea superioară a catargului. – Din lat. arboretum.

arboret sn [At: P. ANTONESCU, A. 76 / Pl: ~uri / E: lat arboretum] 1 (Sil) Porțiune de pădure cu vegetație omogenă, deosebită de restul zonei forestiere Si: masiv de arbori. 2 Partea superioară a catargului.

*ARBORET2 (pl. -ete) sn. Partea de sus a unui catart, cînd acesta e alcătuit din mai multe bucăți [it. alberetto, modificat după arbore].

ARBORET, arboreturi, s. n. 1. Totalitatea arborilor care cresc pe o anumită suprafață de pădure; suprafața de pădure pe care cresc acești arbori. 2. Partea superioară a catargului. – Lat. arboretum.

ARBORET s.n. 1. Porțiune dintr-o pădure omogenă din punctul de vedere al speciei, al vîrstei și al condițiilor de vegetație. 2. s.m. (Mar.) Partea de sus a unui catarg. [Pl. -eturi, -ete, (s.m.) -eți. / < it. arboretto].

ARBORET I. s. n. teren plantat cu numeroase specii de arbori și arbuști și destinat studiului condițiilor lor de dezvoltare. II. s. m. partea superioară a unui catarg. (< lat., fr. arboretum)

*1) arborét n., pl. e (d. arbore, după it. albereto, copăcel). Mar. Vîrfu adăugat al catarguluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!arboret1 (parte a catargului) s. m., pl. arboreți

arboret1 (parte a catargului) s. m. / s. n., pl. arboreți/arborete

arboret (nav.) s. m., pl. arboreți

Intrare: arboret (catarg)
arboret1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arboret
  • arboretul
  • arboretu‑
plural
  • arboreți
  • arboreții
genitiv-dativ singular
  • arboret
  • arboretului
plural
  • arboreți
  • arboreților
vocativ singular
plural
arboret2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arboret
  • arboretul
  • arboretu‑
plural
  • arborete
  • arboretele
genitiv-dativ singular
  • arboret
  • arboretului
plural
  • arborete
  • arboretelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

arboret, arborețisubstantiv masculin

  • 1. Partea superioară a catargului. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii