apucat (adj.)

apucat (adj.)

  • 1. (În superstiții) (Om) chinuit de diavol.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX adesea substantivat 3 exemple
    exemple
    • M-am temut că-i apucat Și-mi prind cu necuratul treabă. COȘBUC, P. I 242.
      surse: DLRLC
    • Cum a auzit Negoiță toate astea, și-a desfăcut coșurile la precupeți cu ridicata... și s-a dus d-a dreptul să vază și el pe fata apucată. CARAGIALE, O. II 235.
      surse: DLRLC
    • Baba scrîșni din dinți ca apucată. EMINESCU, N. 22.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi apuca
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

5 definiții

apucat2, [At: DOSOFTEI, V. S. 22/2 / Pl: ~ați, -e / E: apuca] 1 a Prins. 2 a Surprins de... 3 a Luat. 4 a Agățat. 5 a (înv) Atacat. 6 a (Pop) Primit prin tradiție. 7 a (Înv) Moștenit. 8 a (Pop) Făcut pe fugă. 9-10 smf a (Om) țicnit. 11-12 smf, a (Pex) (Om) năbădăios. 13 a (Construit cu prepoziția „de”) Care are o boală acută. 14 a (D. copii, oameni) Epileptic. 15 av (Îlav) Ca -ații Ca nebunii. 16 av (Îal) Cu pasiune. 17 smf (Îvp) Persoană care și-a impus să postească strict. 18 smf (Îvp; pex) Persoană care s-ajurat.

APUCÁT adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.

apucat a. 1. luat, surprins, prins; apucat de hoți, de friguri; 2. iute, aprig: oricât de apucat ar fi; 3. răcit la mijloc (de copii). ║ n. 1. în locuțiunea: pe apucate, în pripă; 2. pop. dureri convulsive la prunci: descântec de apucat.

apucát, -ă adj. Zăpăcit, țicnit. S. n., pl. urĭ.Apucătură, o boală.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

apucát adj., s. v. ALIENAT. DEMENT. DESCREIERAT. ÎNNEBUNIT. NEBUN. SMINTIT. ȚICNIT.

Intrare: apucat (adj.)
apucat (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apucat apucatul apuca apucata
plural apucați apucații apucate apucatele
genitiv-dativ singular apucat apucatului apucate apucatei
plural apucați apucaților apucate apucatelor
vocativ singular
plural

5 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

APUCÁT2, -Ă, apucați, -te, adj. (În superstiții; adesea substantivat) (Om) chinuit de diavol; p. ext. (persoană) care se enervează repede, care se manifestă cu violență. ♦ (Pop.; despre copii) Bolnav de colici. – V. apuca.

APUCÁT2, -Ă, apucați, -te, adj. (În superstiții; adesea substantivat) (Om) chinuit de diavol; p. ext. (persoană) care se enervează repede, care se manifestă cu violență. ♦ (Pop.; despre copii) Bolnav de colici. – V. apuca.

APUCÁT2, -Ă apucați, -te, adj. (În superstiții) Muncit de diavol; p. ext. pornit, năbădăios, sărit, țicnit. M-am temut că-i apucat Și-mi prind cu necuratul treabă. COȘBUC, P. I 242. Cum a auzit Negoiță toate astea, și-a desfăcut coșurile la precupeți cu ridicata... și s-a dus d-a dreptul să vază și el pe fata apucată. CARAGIALE, O. II 235. Baba scrîșni din dinți ca apucată. EMINESCU, N. 22. ◊ (Substantivat) Se scutură din gînduri, sare ca un apucat pe movila de țarină proaspătă. GALAN, Z. R. 61.

APUCÁT2, -Ă, apucați, -te, adj. (În superstiții, adesea substantivat) Muncit de diavol; p. ext. năbădăios, nebun. ♦ (Pop.; despre copii) Bolnav de colici. – V. apuca.

APUCÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A APUCA și A SE APUCA.Pe ~te în fugă; în grabă. 3) și substantival (în superstiții) Care este muncit de diavol. 3) Care nu este în toate mințile; smintit. /v. a (se) apuca