apreciativ, ~ă a [At: DEX² / Pl: ~i, ~e / E: fr appreciatif] 1 Care constituie o apreciere. 2 Care conține o apreciere.

APRECIATIV, -Ă adj. Care marchează o apreciere; estimativ. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. appréciatif].

APRECIATIV, -Ă adj. care marchează o apreciere. (< fr. appréciatif)

APRECIATIV ~ă (~i, ~e) Care reprezintă sau conține o apreciere; estimativ. /<fr. appréciatif

apreciativ (desp. a-pre-ci-a-) adj. m., pl. apreciativi; f. apreciativă, pl. apreciative

apreciativ (a-pre-ci-a-) adj. m., pl. apreciativi; f. apreciativă, pl. apreciative

apreciativ adj. m. (sil. -pre-ci-a-), pl. apreciativi; f. sg. apreciativă, pl. apreciative

APRECIATIV, -Ă 1. Modalitate ~ Tip de modalitate* introducând aprecierea pe care vorbitorul însuși o face acțiunilor și calităților enunțate, apreciere care poate fi făcută aparent impersonal (e sănătos să..., e util să...) sau cu marcarea expresă a persoanei vorbitorului (consider util să..., mă supără că...). Modalitatea apreciativă nu înregistrează valoarea adevărat / fals a celor enunțate, neavând valoare de adevăr, ci modul în care acestea se reflectă în conștiința vorbitorului. În apreciere, intervin punctul de vedere al vorbitorului, starea lui emoțională, standardul epocii, ca și o infinitate de alți factori, care determină un grad mare de subiectivitate în modul în care este făcută. Aprecierea încorporează uneori și încărcături modale deontice*: o evaluare din registrul nefavorabil (e rău să, e urât să, e nesănătos să, e rușinos să) poartă și presupoziția* deontică „nu-ți recomand să”, iar o evaluare din registrul favorabil (e frumos să, e sănătos să, e demn să), pe aceea a recomandării. 2. Modalizator ~ Clasă de cuvinte și de construcții care, legate de o propoziție sau de un predicat* adjectival sau adverbial, introduce aprecierea vorbitorului, lexicalizând modalitățile apreciative. • Din @punct de vedere gramatical, modalizatorul apreciativ îmbracă forme diferite, după cum se atașează unor predicate verbale, deci unor propoziții sintactice, sau unor predicate adjectivale și adverbiale. Pentru predicatele verbale, modalizatorul apreciativ se lexicalizează ca: verb copulativ* + adverb, grup legat de propoziția modalizată prin conjuncție* de subordonare (ex. e sănătos / util să...); adverbe și locuțiuni adverbiale prepoziționale* legate de propoziția modalizată conjuncțional sau introduse parantetic (important să..., din păcate, din nefericire); verbe inerent subiective (mă dezgustă că..., mă surprinde că...) legate conjuncțional. Pentru predicatele adjectivale și adverbiale, modalizatorul apreciativ se lexicalizează prin adverbe și locuțiuni adverbiale (ex. lucrare supărător de superficială; lucrare, din păcate, superficială). Vezi MODALITATE; MODALIZATOR. G.P.D.

APRECIATIV, -Ă adj. (cf. fr. appréciatif): în sintagmele cuvânt apreciativ și substantiv apreciativ (v.).

Apreciativ ≠ critic