apostolesc, ~ească a [At: CORESI, EV. III/3 / Pl: ~ești / E: apostol + -esc] 1 Care are drept sursă învățătura apostolilor Si: apostolicesc (1). 2-3 Care este potrivit cu învățătura sau tradiția apostolilor Si: apostolicesc (2). 4 De apostol(i) Si: apostolicesc (3). 5 Ca a(l) unui apostol Si: apostolicesc (5).

APOSTOLESC = APOSTOLICESC: Crez într’una sfîntă, sobornicească și apostolească biserică [apostol].

APOSTOLESC, -EASCĂ, apostolești, adj. Apostolic. – Din apostol + suf. -esc.

apostolesc a. dela apostoli, de felul apostolilor: smerenie apostolească.

1) apostolésc, -eáscă adj. (d. apostol). De apostol: dezinteresare apostolească

apostolesc (rar) adj. m., f. apostolească; pl. m. și f. apostolești

apostolesc (rar) adj. m., f. apostolească; pl. m. și f. apostolești

apostolesc adj. m., f. apostolească; pl. m. și f. apostolești

APOSTOLESC adj. v. apostolic.

APOSTOLESC adj. (BIS.) apostolic, apostolicesc. (Faptă ~.)