11 definiții pentru apocrif (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APOCRÍF, -Ă, apocrifi, -e, adj. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscută azi între cele canonice. – Din fr. apocryphe, lat. apocryphus.

APOCRÍF, -Ă, apocrifi, -e, adj. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscută azi între cele canonice. – Din fr. apocryphe, lat. apocryphus.

apocrif, ~ă sn, a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr apocryphe, lat apocryphus, -a, -um] 1-2 (Scriere) a cărei autenticitate nu e dovedită Cf. falsificat, neautentic, scornit. 3-4 (Bis) (Carte) nerecunoscută de biserică, atribuită părinților bisericii.

APOCRÍF, -Ă, apocrifi, -e, adj. (Despre scrieri sau documente) Atribuit în mod fals altui autor decît celui adevărat.

APOCRÍF, -Ă, apocrifi, -e, adj. (Despre scrieri) Atribuit în mod fals altui autor decît celui adevărat. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscută între cele numite canonice. – Fr. apocryphe (lat. lit. apocryphus).

APOCRÍF, -Ă adj. (Despre documente, scrieri) Atribuit în mod fals altui autor; nesigur; neautentic. ♦ (s.n.) Scriere religioasă nerecunoscută de canoane. [Cf. fr. apocryphe, lat. apocryphus, gr. apokryphos – ascuns].

APOCRÍF, -Ă I. adj. (despre documente, scrieri) atribuit în mod fals unui alt autor; neautentic. II. s. n. scriere religioasă nerecunoscută de canoane. (< fr. apocryphe, lat. apocryphus)

APOCRÍF1 ~ă (~i, ~e) (despre documente, scrieri) Care este atribuit unui autor fals; neautentic. [Sil. -po-crif] /<fr. apocryphe, lat. apocryphus

apocrif a. nesigur: scriere apocrifă, al cărui autor e necunoscut. ║ n. carte necanonică, considerată de Biserică ca neinspirată, cum este apocriful despre copilăria lui Isus și Epistolia sau visul Maicei Domnului.

*apocríf, -ă adj. (vgr. apókryphos, ascuns. V. criptă). Nesigur, neautentic, suspect: istorie apocrifă. S. n. Carte necanonică considerată de biserică ca neinspirată, ca cea despre copilăria lui Iisus și Epistolia saŭ Visul Maĭciĭ Domnuluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

apocrif1 (-po-crif) adj. m., pl. apocrifi; f. apocrifă, pl. apocrife

apocríf adj. m. (sil. -crif), pl. apocrífi; f. sg. apocrífă, pl. apocrífe

Intrare: apocrif (adj.)
apocrif1 (adj.) adjectiv
  • silabație: a-po-crif info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apocrif
  • apocriful
  • apocrifu‑
  • apocri
  • apocrifa
plural
  • apocrifi
  • apocrifii
  • apocrife
  • apocrifele
genitiv-dativ singular
  • apocrif
  • apocrifului
  • apocrife
  • apocrifei
plural
  • apocrifi
  • apocrifilor
  • apocrife
  • apocrifelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

apocrif, apocriadjectiv

  • 1. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.