7 definiții pentru apatrid (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APATRÍD, -Ă, apatrizi, -de, s. m. și f., adj. (Persoană) care nu are cetățenia niciunui stat. – Din fr. apatride.

APATRÍD, -Ă, apatrizi, -de, s. m. și f., adj. (Persoană) care nu are cetățenia nici unui stat. – Din fr. apatride.

APATRÍD, -Ă adj., s. m. f. (persoană) fără cetățenie; heimatlos (< fr. apatride)

APATRÍD ~dă (~zi, ~de) și substantival Care nu are cetățenie; lipsit de patrie. [Sil. -pa-trid] /<fr. apatride

*apatríd, -ă adj. (format ca și ngr. ápatris, gen. apátridos, d. vgr. a-, fără, și patris, patrie. V. eŭpatrid). Fără patrie, fără cetățenie, ca maĭ toțĭ Jidaniĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

apatríd (-pa-trid) adj. m., s. m., pl. apatrízi; adj. f., s. f. apatrídă, pl. apatríde

apatríd adj. m., s. m. (sil. -trid), pl. apatrízi; f. sg. apatrídă, pl. apatríde

Intrare: apatrid (adj.)
apatrid1 (adj.) adjectiv
  • silabație: a-pa-trid
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • apatrid
  • apatridul
  • apatridu‑
  • apatri
  • apatrida
plural
  • apatrizi
  • apatrizii
  • apatride
  • apatridele
genitiv-dativ singular
  • apatrid
  • apatridului
  • apatride
  • apatridei
plural
  • apatrizi
  • apatrizilor
  • apatride
  • apatridelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

apatrid, -ă apatrid (2) apatridă

  • 1. (Persoană) care nu are cetățenia niciunui stat.
    surse: DEX '09 DLRLC DN MDN '00 sinonime: heimatlos

etimologie: