5 definiții pentru heimatlos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

heimatlos sm, ai [At: DN3 / P: hai-mat~ / A și: ~los / Pl: ~oși / E: ger Heimatlos] (Gsm) 1-2 (Persoană) care nu are cetățenie Si: apatrid.

HEIMATLÓS, heimatloși, s. m.[1] (Jur.) Apatrid. [Pr.: hai-] – Din germ. Heimatlos. corectată

  1. În original s. n., evident greșit. — LauraGellner

HEIMATLÓS, heimatloși, s. m.[1] (Jur.) Apatrid. [Pr.: hai-] – Din germ. Heimatlos. corectată

  1. Am corectat genul (în DEX apare s. n.). — gall

HEIMATLÓS, heimatloși, s. m.[1] (Jur.) Apatrid. [Pr.: hai-] – Din germ. Heimatlos. corectată

HEIMATLOS adj.invar., s.m. (Germanism) Apatrid. [Pron. hái-mat-. / < germ. heimatlos].

HEIMATLOS HÁI-/ s. m. apatrid. (< germ. Heimatlos)

Intrare: heimatlos
  • pronunție: haimatlós
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • heimatlos
  • heimatlosul
  • heimatlosu‑
plural
  • heimatloși
  • heimatloșii
genitiv-dativ singular
  • heimatlos
  • heimatlosului
plural
  • heimatloși
  • heimatloșilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

heimatlos

etimologie: