10 definiții pentru anonim (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

anoním, ~ă [At: CANTEMIR, IST. 7 / Pl: ~i, ~e / E: fr anonyme, lat anonimus] 1-2 smf, a (Persoană) al cărui nume nu este cunoscut. 3-4 smf, a (Persoană) care își ascunde numele. 5 a (D. o operă) Al cărui autor nu este cunoscut. 6 sf Scrisoare nesemnată. 7 a (Fig) Care rămâne necunoscut. 8 a (Fig) Fără personalitate. 9 a (Îs) Societate -ă (pe acțiuni) întreprindere industrială, comercială sau financiară, formată prin asocierea capitalului mai multor acționari.

ANONÍM, -Ă, anonimi, -e, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) cu nume necunoscut, (persoană) care-și tăinuiește numele. 2. Adj. (Despre un text, o operă) Al cărui autor nu este cunoscut. ◊ Societate anonimă pe acțiuni v. societate. 3. S. f. Scrisoare nesemnată. 4. Adj. Fig. Care rămâne neștiut, necunoscut; fără personalitate. – Din fr. anonyme, lat. anonymus.

ANONÍM, -Ă, anonimi, -e, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) cu nume necunoscut, (persoană) care-și tăinuiește numele. 2. Adj. (despre un text, o operă) Al cărui autor nu este cunoscut. 3. S. f. Scrisoare nesemnată. 4. Adj. Fig. Care rămâne neștiut, necunoscut; fără personalitate. ♦ Societate (anonimă) pe acțiuni = întreprindere industrială, comercială sau financiară capitalistă, formată prin asocierea capitalului mai multor acționari. – Din fr. anonyme, lat. anonymus.

ANONÍM, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care nu-și indică numele; fără nume, al cărui nume este necunoscut; (text, operă de artă) al cărui autor nu este cunoscut. ◊ Societate anonimă = întreprindere capitalistă formată prin asocierea mai multor acționari. ♦ (Fig.) Neștiut, necunoscut. // s.f. Scrisoare nesemnată. [< fr. anonyme, cf. lat. anonymus, gr. anonymos < an – fără, onoma – nume].

ANONÍM, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care nu-și indică numele; fără nume. II. adj. 1. (despre un text, o operă) cu autor necunoscut. 2. societate ~ă = întreprindere capitalistă prin asocierea mai multor acționari. 3. (fig.) neștiut, necunoscut; lipsit de personalitate, obscur. III. s. f. scrisoare nesemnată. (< fr. anonyme, lat. anonymus)

ANONÍM ~ă (~i, ~e) 1) și substantival (despre persoane) Care nu-și indică numele; al cărui nume rămâne necunoscut. 2) (despre opere, texte) Al cărui autor nu este cunoscut. ◊ Societate (anonimă) pe acțiuni întreprindere formată prin asocierea mai multor acționari. /<fr. anonyme, lat. anonymus

*anoním, -ă adj. (vgr. anónymos, d. an-, fără, și ónyma, ónoma, nume. V. onomastic, pseŭdonim). Care nu poartă numele autoruluĭ: scriere anonimă. Care-și ascunde numele: denunțător anonim. Subst. Persoană care-și ascunde numele: un anonim. Fig. Iron. Un ilustru necunoscut. Com. Societate anonimă, fără nume social (fără numele acționarilor, cu acțiunĭ de obiceĭ la purtător și transmisibile fără amestecu administratorilor, ĭar asociațiĭ răspunzătorĭ numaĭ pentru sumele vărsate de eĭ). Adv. Fără iscălitură: a scrie anonim.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!anoním (a-no-/an-o-) adj. m., s. m., pl. anoními; adj. f., s. f. anonímă, pl. anoníme

anoním adj. m., s. m., pl. anoními; f. sg. anonímă, pl. anoníme

Intrare: anonim (s.m.)
  • silabație: a-no-nim, an-o-nim
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anonim
  • anonimul
  • anonimu‑
plural
  • anonimi
  • anonimii
genitiv-dativ singular
  • anonim
  • anonimului
plural
  • anonimi
  • anonimilor
vocativ singular
  • anonimule
  • anonime
plural
  • anonimilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

anonim, -ă (persoană) anonim anonimă

  • 1. Persoană cu nume necunoscut, persoană care-și tăinuiește numele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: