ANILINĂ s. f. Substanță chimică ce se prezintă ca un lichid uleios, obținută prin distilarea indigoului sau, industrial, prin reducerea nitrobenzenului, și utilizată în industria coloranților, a medicamentelor etc.; aminobenzen, fenilamină. – Din fr. aniline, germ. Anilin.

anilină sf [At: D. ZAMFIRESCU, R. 28 / Pl: ~ne / E: fr aniline, ger Anilin] Substanță chimică lichidă, uleioasă, obținută prin distilarea indigoului sau prin reducerea nitrobenzonului și care este utilizată în industria coloranților, a medicamentelor etc. Si: aminobenzen, fenilamină.

*ANILINĂ sf. Substanță alcaloidă preparată din gudronul provenit din distilarea cărbunilor de piatră în fabricarea gazului de iluminat; prin acțiunea bicromatului de potasiu, capătă o frumoasă coloare violetă; prin acțiunea biclorurei de staniu, dă o coloare roșie numită fucsină: aceste colori sînt întrebuințate la văpsirea mătăsuritor, lînurilor, etc. și la fabricarea cernelii [fr.].

ANILINĂ s. f. Substanță chimică ce se prezintă ca un lichid uleios, obținută prin distilarea indigoului sau, industrial, prin reducerea nitrobenzenului, și care este utilizată în industria coloranților, medicamentelor etc.; aminobenzen, fenilamină. – Din fr. aniline, germ. Anilin.

ANILINĂ s. f. Lichid toxic incolor, care servește ca bază în industria coloranților. I-a absorbit, cum absoarbe o vadră de apă cîteva picături de anilină. D. ZAMFIRESCU, R. 28. ◊ Galben de anilină v. galben¹.

ANILINĂ s. f. Lichid incolor toxic care servește ca materie primă de bază în industria chimică organică. – Fr. aniline.

ANILINĂ s.f. Lichid toxic incolor extras din gudroanele cărbunilor de pămînt și folosit în industria coloranților; aminobenzen. [Cf. fr. aniline, germ. Anilin].

ANILINĂ s. f. lichid uleios, incolor, cu miros specific, din gudroanele cărbunilor de pământ, folosit în sinteza coloranților, a medicamentelor etc.; aminobenzen. (< fr. aniline)

ANILINĂ f. Lichid incolor, uleios, toxic, extras din gudroanele de huilă, folosit la fabricarea coloranților și a medicamentelor. /<fr. aniline, germ. Anilin

anilină f. lichid incolor (extras din indigo și din păcura de huilă) ale cărui combinațiuni procură colori variate, întrebuințate în industrie.

*anilínă f., pl. e (d. anil). Un alcaloid lichid incolor saŭ puțin cafeniŭ care a fost extras din indigo pin destilare la 1826 de chimistu Unverdorben. Azĭ se extrage din cărbuniĭ de pămînt reducînd nitrobenzina. Are un miros slab caracteristic, densitatea 1,04 la 0°, se topește la -18° și ferbe la 183°. E baza uneĭ întregĭ seriĭ de materiĭ colorante industriale descoperite maĭ ales de William Perkin († 1907). – Vulg. analină.

anilină s. f., g.-d. art. anilinei

anilină s. f., g.-d. art. anilinei

anilină s. f., g.-d. art. anilinei

anilină.

ANILINĂ s. (CHIM.) aminobenzen, fenilamină.

ANILINĂ s. (CHIM.) aminobenzen, fenilamină.