17 definiții pentru ancoraj

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANCORAJ, ancoraje, s. n. 1. Ancorare. 2. Loc unde se ancorează. 3. Ansamblu de piese care servește la ancorare. ♦ Sistem de cabluri, sfori etc. prin care se fixează un stâlp, o construcție înaltă etc. – Ancoră + suf. -aj (după fr. ancrage, it. ancoraggio).

ANCORAJ, ancoraje, s. n. 1. Ancorare. 2. Loc unde se ancorează. 3. Ansamblu de piese care servește la ancorare. ♦ Sistem de cabluri, sfori etc. prin care se fixează un stâlp, o construcție înaltă etc. – Ancoră + suf. -aj (după fr. ancrage, it. ancoraggio).

ancoraj sn [At: IOANOVICI, TEHN. 351 / V: (rar) ~agiu (pl: ~agii) / Pl: ~e, ~uri / E: fr ancorage, it ancoraggio] 1 (Mar) Ancorare. 2 Spațiu sau loc pentru ancorare. 3 Taxă plătită pentru ancorare. 4 (Teh) Fixare a unei piese sau a unei construcții metalice (ori de lemn) pe o zidărie. 5 (Teh) Dispozitiv metalic pentru fixarea unui zid, a unui stâlp, a unui pilon, a pavajului etc. corectat(ă)

ANCORAJ, ancoraje, s. n. 1. Ancorare. După ancoraj, Penelopa sări... de pe scara vaporului în barcă. BART, E. 51. 2. (Concretizat) Sistem de cabluri, sfori etc., prin care se fixează un stîlp, o construcție înaltă etc. Ancorajul de la coșul de fier a slăbit. CĂLUGĂRU, O. P. 474.

ANCORAJ, ancoraje, s. n. 1. Ancorare. 2. Ansamblu format dintr-o ancoră și dintr-o serie de piese care servesc la ancorarea ei. ♦ Sistem de cabluri, sfori etc. prin care se fixează un stîlp, o construcție înaltă etc. – Fr. ancrage (după ancoră).

ANCORAJ s.n. 1. Ancorare. 2. Ansamblu format dintr-o ancoră și dintr-o serie de piese care servesc pentru ancorare. ♦ Loc de ancorare. ♦ Sistem de cabluri care fixează un stîlp, o construcție înaltă etc. [Cf. it. ancoraggio, fr. ancrage].

ANCORAJ s. n. 1. loc unde se ancorează. 2. ansamblu de piese pentru ancorare. 3. sistem de cabluri care fixează un stâlp, o construcție. (< it. ancoraggio)

ANCORAJ ~e n. 1) v. A ANCORA. 2) Ansamblu de obiecte (ancoră, lanț etc.) care servesc pentru ancorare. 3) Loc de ancorare. 4) Totalitate a cablurilor care fixează o construcție înaltă, un stâlp. /<fr. ancorage, it. ancoraggio

*ANCORAGIU (pl. -age, -agii), *ANCORAJ (pl. -aje) sn. 1 Loc unde se poate arunca ancora 2 Taxă ce se plătește pentru ancorarea într’un port străin [it.].

*ancorágiŭ n. și (ob.) -áj n., pl. e și urĭ (it. ancoraggio, fr. ancrage). Loc de ancorat în port. Taxă plătită p. ancorare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ANCORAJ s. (TEHN., MAR.) ancorare. (~ unui element de construcție.)

Intrare: ancoraj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ancoraj
  • ancorajul
  • ancoraju‑
plural
  • ancoraje
  • ancorajele
genitiv-dativ singular
  • ancoraj
  • ancorajului
plural
  • ancoraje
  • ancorajelor
vocativ singular
plural
ancoragiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ancoraj, ancorajesubstantiv neutru

  • 1. Ancorare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: ancorare
    • format_quote După ancoraj, Penelopa sări... de pe scara vaporului în barcă. BART, E. 51. DLRLC
  • 2. Loc unde se ancorează. DEX '09 DEX '98 DN
  • 3. Ansamblu de piese care servește la ancorare. DEX '09 DEX '98 DLRM DN
    • 3.1. Sistem de cabluri, sfori etc. prin care se fixează un stâlp, o construcție înaltă etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Ancorajul de la coșul de fier a slăbit. CĂLUGĂRU, O. P. 474. DLRLC
etimologie:
  • Ancoră + sufix -aj (după limba franceză ancrage, limba italiană ancoraggio). DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.