AMIOTROFIE s. f. Atrofie a unui grup de mușchi, frecventă în unele boli ale sistemului nervos, în boli articulare, musculare etc. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. amiotrophie.^[1]

amiotrofie sf [At: DEX² / P: ~mi-o-trofi-e / Pl: ~ii / E: fr amiotrophie] Atrofie a unui grup de mușchi, frecventă în unele boli ale sistemului nervos, în boli articulare, musculare etc.

AMIOTROFIE s. f. Atrofie a unui grup de mușchi, frecventă în unele boli ale sistemului nervos, articulare, musculare etc. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. amiotrophie.^[1]

AMIOTROFIE s.f. Atrofie a mușchilor în special a celor striați; miatrofie. [Gen. -iei. / < fr. amyotrophie, cf. gr. a – fără, mys – mușchi, trophe – hrană].

AMIOTROFIE s. f. atrofie musculară; miatrofie. (< fr. amyotrophie)

!amiotrofie (desp. -mi-o-tro-) s. f., art. amiotrofia, g.-d. art. amiotrofiei; pl. amiotrofii, art. amiotrofiile (desp. -fi-i-)

amiotrofie (-mi-o-tro-) s. f., art. amiotrofia, g.-d. amiotrofii, art. amiotrofiei

amiotrofie s. f. (sil. -mi-o-tro-), art. amiotrofia, g.-d. art. amiotrofiei; pl. amiotrofii

AMIO- „degenerare musculară, slăbire a mușchilor”. ◊ gr. amyos „fără mușchi” > fr. amyo-, germ. id., engl. id., it. amio- > rom. amio-. □ ~plazie (v. -plazie), s. f., absența congenitală a dezvoltării țesutului muscular; ~stazie (v. -stazie), s. f., tremur muscular; ~stenie (v. -stenie), s. f., scădere patologică a forței musculare; ~taxie (v. -taxie), s. f., convulsie involuntară a mușchilor; ~tonie (v. -tonie), s. f., pierdere sau scădere pronunțată a tonusului muscular; ~trofie (v. -trofie), s. f., degenerare morfologică și funcțională a mușchilor.