7 definiții pentru aminoacid


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMINOACÍD, aminoacizi, s. m. Substanță specifică materiei vii, care se caracterizează prin prezența în aceeași moleculă a unei funcții acide și a unei funcții bazice și care intră în compoziția proteinelor. [Pr.: -no-a-] – Din fr. aminoacidémie.

AMINOACÍD, aminoacizi, s. m. Substanță specifică materiei vii, care se caracterizează prin prezență în aceeași moleculă a unei funcții acide și a unei funcții bazice și care intră în componența proteinelor. [Pr.: -no-a-] – Din fr. aminoacide.

AMINOACÍD s. m. substanță a materiei vii care se caracterizează prin prezența aceeași moleculă a unei funcții acide și a unei funcții bazice, în compoziția proteinelor. (< fr. aminoacide)

AMINOACÍD ~zi m. Acid organic, constituent principal al materiei vii, intrând în compoziția proteinelor. [Sil. -no-a-] /<fr. aminoacide

AMINOACÍZI s.m.pl. Substanțe organice, componenți ai proteinelor, care se găsesc liberi în cantități mici în organismele viețuitoarelor. [Sg. aminoacid. / < fr. aminoacides].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aminoacíd (-no-a-) s. m., pl. aminoacízi

aminoacíd s. m. (sil. -no-a-), pl. aminoacízi

Intrare: aminoacid
  • silabație: -no-a-
substantiv masculin (M5)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aminoacid
  • aminoacidul
  • aminoacidu‑
plural
  • aminoacizi
  • aminoacizii
genitiv-dativ singular
  • aminoacid
  • aminoacidului
plural
  • aminoacizi
  • aminoacizilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)