14 definiții pentru amical (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amicál, ~ă [At: ODOBESCU, S. III, 9 / Pl: ~i, ~e / E: fr amical, lat amicalis] 1 a Prietenos. 2 av Prietenește.

AMICÁL, -Ă, amicali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Prietenos; prietenesc. ♦ (Adverbial) Prietenește. 2. S. n. Întâlnire sportivă care se desfășoară în afara unui campionat.- Din fr. amical, lat. amicalis.

AMICÁL, -Ă, amicali, -e, adj. Prietenos; prietenesc. ♦ (Adverbial) Prietenește. – Din fr. amical, lat. amicalis.

AMICÁL, -Ă, amicali, -e, adj. Prietenos. Teamă mi-e că, acordîndu-mi mie o așa amicală și lingușitoare precădere, n-ai nimerit tocmai bine. ODOBESCU, S. III 9. ◊ (Adverbial) Tatăl meu primea amical pe tinichigiul de la Pașcani. SADOVEANU, N. F. 184.

AMICÁL, -Ă, amicali, -e, adj. Prietenos; prietenesc. – Fr. amical (lat. lit. amicalis).

AMICÁL, -Ă adj. Prietenos. ♦ adv. Prietenește. [Cf. lat. amicalis, it. amicale, fr. amical].

AMICÁL, -Ă adj. prietenos. ◊ (adv.) prietenește. (< fr. amical, lat. amicalis)

AMICÁL ~ă (~i, ~e) și adverbial Care este caracteristic pentru amic; de amici; prietenesc. /<fr. amical, lat. amicalis

*amicál, -ă adj. (lat. amicalis). Prietenesc. Adv. Prietenește.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

amicál1 adj. m., pl. amicáli; f. amicálă, pl. amicále

amicál adj. m., pl. amicáli; f. sg. amicálă, pl. amicále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AMICÁL adj., adv. 1. adj. v. prietenesc. 2. adv. v. prietenește.

AMICAL adj., adv. 1. adj. prietenesc, prietenos, tovărășesc. (Atitudine ~.) 2. adv. bine, prietenește, prietenos. (M-a primit ~.)

Intrare: amical (adj.)
amical1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amical
  • amicalul
  • amicalu‑
  • amica
  • amicala
plural
  • amicali
  • amicalii
  • amicale
  • amicalele
genitiv-dativ singular
  • amical
  • amicalului
  • amicale
  • amicalei
plural
  • amicali
  • amicalilor
  • amicale
  • amicalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

amical (adj.)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Teamă mi-e că, acordîndu-mi mie o așa amicală și lingușitoare precădere, n-ai nimerit tocmai bine. ODOBESCU, S. III 9.
      surse: DLRLC

etimologie: