9 definiții pentru alert


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALÉRT, -Ă, alerți, -te, adj. Sprinten, vioi; iute, prompt. – Din fr. alerte.

alért, ~ă a [At: ALAS 24 II 1935, 5/6 / Pl: ~rți, ~e / E: fr alerte] 1 Vioi. 2 Agil 3 Iute (la mișcări).

ALÉRT, -Ă, alerți, -te, adj. (Livr.) Sprinten, vioi; iute, prompt. – Din fr. alerte.

ALÉRT, -Ă adj. (Liv.) Vioi; iute, sprinten; prompt la acțiune. [Pl. -rți, -rte. / < fr. alerte].

ALÉRT, -Ă adj. vioi, iute, sprinten; prompt. (< fr. alerte)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alért adj. m., pl. alérți; f. alértă, pl. alérte

alért adj. m., pl. alérți; f. sg. alértă, pl. alérte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ALÉRT adj. v. iute, sprinten, vioi.

alert adj. v. IUTE. SPRINTEN. VIOI.

Intrare: alert
alert adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alert
  • alertul
  • alertu‑
  • alertă
  • alerta
plural
  • alerți
  • alerții
  • alerte
  • alertele
genitiv-dativ singular
  • alert
  • alertului
  • alerte
  • alertei
plural
  • alerți
  • alerților
  • alerte
  • alertelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

alert

etimologie: