alcool (s.m.n.) alcohol

alcool (s.m.n.)

  • 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril.
    surse: DEX '09 DLRM MDA2 DN substantiv masculin
  • 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant etc.; alcool etilic.
    surse: DEX '09 DLRM MDA2 MDN '00 substantiv neutru sinonime: etanol spirt
    • diferențiere Substanță organică lichidă, volatilă și ușor inflamabilă, obținută prin distilarea unor substanțe zaharoase fermentate sau pe cale sintetică.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Alcool denaturat = alcool brut sau rafinat căruia i s-au adăugat denaturanți pentru a-l face impropriu consumului alimentar, dar care este folosit în industrie sau drept combustibil menajer.
      surse: DEX '09 MDA2
    • 2.2. Alcool rafinat = alcool brut din care au fost îndepărtate impuritățile prin rectificare.
      surse: DEX '09 MDA2
    • 2.3. Alcool sanitar = alcool colorat cu albastru de metilen și denaturat cu salicilat de metil, întrebuințat ca dezinfectant extern.
      surse: DEX '09 MDA2
    • 2.4. Alcool solidificat = polimer al acetaldehidei, insolubil în apă, greu solubil în alcool și eter, întrebuințat drept combustibil solid.
      surse: DEX '09 MDA2
    • 2.5. Alcool metilic. Vezi metilic.
      surse: DLRLC
  • 3. Băutură alcoolică.
    surse: DEX '09 DLRLC MDA2 MDN '00 substantiv neutru un exemplu
    exemple
    • Excesul de alcool este vătămător sănătății.
      surse: DLRLC

etimologie:

4 definiții

ALCOÓL s. (CHIM.) 1. spirt, (prin Transilv.) spirituș, (înv.) spirit. (~ de 90°.) 2. alcool amilic = pentanol; alcool butilic = butanol; alcool etilic = etanol; alcool metilic v. metanol; alcool polihidroxilic v. polialcool; alcool polivinilic = polialcool vinilic; alcool propilic = propanol; alcool rafinat = alcool rectificat; alcool rectificat v. alcool rafinat; alcool solidificat = metaldehidă.

alcool n. lichid inflamabil conținut în vin (spirt) sau în alte substanțe fermentate, și care se obține prin distilare: alcoolul e întrebuințat în industrie și în medicină.

*alcoól n., în chimie și m. (fr. alcool, d. ar. al-kohl, antimoniŭ porfirizat). Vechĭ. Pulbere impalpabilă. Azĭ. Spirt, lichid inflamabil scos din destilarea vinuluĭ și a altor lichide fermentate. – Alcoolu ferbe [!] la 78° și nu îngheață. A fost descoperit (alcoolu etilic) de arabu Abu-Kazis, care a inventat alambicu (sec. XIII). În chimie alcooliĭ formează doŭă marĭ grupe ale idraților idrocarburilor.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ALCOÓL s. (CHIM.) 1. etanol, spirt, (prin Transilv.) spírituș, (înv.) spírit. (~ de 90°.) 2. alcool amilic = pentanol; alcool butilic = butanol; alcool metilic = metanol, (pop.) spirt de lémn, (înv.) carbinól; alcool polivinilic = polialcool vinilic; alcool propilic = propanol; alcool rafinat = alcool rectificat; alcool rectificat = alcool rafinat; alcool solidificat = metaldehidă.

Intrare: alcool (s.m.n.)
alcool (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alcool alcoolul
plural alcooluri alcoolurile
genitiv-dativ singular alcool alcoolului
plural alcooluri alcoolurilor
vocativ singular
plural
alcool (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alcool alcoolul
plural alcooli alcoolii
genitiv-dativ singular alcool alcoolului
plural alcooli alcoolilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alcohol alcoholul
plural alcoholi alcoholii
genitiv-dativ singular alcohol alcoholului
plural alcoholi alcoholilor
vocativ singular
plural

14 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ALCOÓL, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant etc.; etanol, alcool etilic, spirt. ◊ Alcool denaturat = alcool brut sau rafinat căruia i s-au adăugat denaturanți pentru a-l face impropriu consumului alimentar, dar care este folosit în industrie sau drept combustibil menajer. Alcool rafinat = alcool brut din care au fost îndepărtate impuritățile prin rectificare. Alcool sanitar = alcool colorat cu albastru de metilen și denaturat cu salicilat de metil, întrebuințat ca dezinfectant extern. Alcool solidificat = polimer al acetaldehidei, insolubil în apă, greu solubil în alcool și eter, întrebuințat drept combustibil solid. 3. Băutură alcoolică. – Din fr. alcool.

ALCOÓL, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant etc; etanol, alcool etilic, spirt. ◊ Alcool denaturat = alcool brut sau rafinat căruia i s-au adăugat denaturanți pentru a-l face impropriu consumului alimentar, dar care este folosit în industrie sau ca combustibil menajer. Alcool rafinat = alcool brut din care au fost îndepărtate impuritățile prin rectificare. Alcool sanitar = alcool colorat cu albastru de metilen și denaturat cu salicilat de metil, întrebuințat ca dezinfectant extern. Alcool solidificat = polimer al acetaldehidei, insolubil în apă, greu solubil în alcool și eter, întrebuințat drept combustibil solid. 3. Băutură alcoolică. [Pr.: -co-ol] – Din fr. alcool.

ALCOÓL, (1) alcooli, s. m., (2) alcooluri, s. n. 1. Substanță organică lichidă, volatilă și ușor inflamabilă, obținută prin distilarea unor substanțe zaharoase fermentate sau pe cale sintetică. ◊ Alcool etilic v. etilic. Alcool metilic v. m e t i l i c. 2. Băutură alcoolică. Excesul de alcool este vătămător sănătății.

ALCOÓL, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, preparat prin fermentarea zahărului din cereale, fructe etc. și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, etc. 3. Băutură alcoolică. – Fr. alcool.

alcoól1 (compus chimic) s. m., pl. alcoóli

alcoól2 (spirt, băutură) s. n., (băuturi) pl. alcoóluri

alcoól (chim.) s. m. (sil. -co-ol), pl. alcoóli

alcoól (spirt, băutură) s. n. (sil. -co-ol), pl. alcoóluri

alcoól [At: PONI, CH. 11 / V: (înv) -cohol / P: -co-ol / Pl: ~i sm, -uri sn / E: fr alcool] 1 sm Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2 sn (Șîs ~ etilic) Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant etc. Si: etanol, (pop) spirt. 3 sn (Îs) ~ denaturat Alcool (2) brut sau rafinat căruia i s-au adăugat denaturanți pentru a-l face impropriu consumului alimentar, folosit în industrie sau drept combustibil. 4 sn (Îs) ~ rafinat Alcool (2) brut din care au fost îndepărtate impuritățile prin rectificare. 5 sn (Îs) ~ sanitar Alcool (2) colorat cu albastru de metilen și denaturat cu salicilat de metil, întrebuințat ca dezinfectant extern. 6 sn (Îs) ~ solidificat Polimer al acetaldehidei, insolubil în apă, greu solubil în alcool și eter, întrebuințat drept combustibil solid. 7 sn (Pex) Băutură alcoolică.

ALCOÓL s.m. Compus obținut prin înlocuirea cu un oxidril a unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi. // s.n. (curent) Alcool etilic; spirt. ♦ băutură alcoolică. // (și în forma alcooli-, alcoolo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) alcool”, „alcoolic”. [Pron. -co-ol, pl. s.m. -li, s.n. -luri. / < fr. alcool, cf. ar. al-kohl – lucru subtil].

ALCOÓL I. s. m. compus derivat din hidrocarburi prin substituirea cu un carbon saturat. II. s. n. lichid obținut prin fermentarea și distilarea vinului, a cerealelor etc.; alcool etilic, etanol; spirt. ◊ orice băutură alcoolică. (< fr. alcool)

ALCOÓL1 ~i m. Lichid incolor volatil, ușor inflamabil, obținut prin distilarea unor substanțe zaharoase fermentate, folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant etc. ~ etilic. [Sil. -co-ol] /<fr. alcool

ALCOÓL2 ~uri n. Băutură spirtoasă; spirt. Sortiment de ~uri. /<fr. alcool