alaun sms [At: CALENDARIU (1814) 177/7 / P: a-l-a-u-n / V: (după fr) alun / E: ger Alaun] 1 Sulfat dublu al unui metal trivalent și al unui metal monovalent. 2 (Pre) Sulfat dublu de aluminiu și potasiu.

*ALAUN sbst. 🔬 Sulfat dublu de aluminiu și de potasiu, piatră acră; e o sare albă care cristalizează în octaedri mari, uneori în cuburi; are un gust astringent; se disolvă în apă; are numeroase întrebuințări, în medicină, boiangerie, tăbăcărie, etc., iar în economia casnică, la limpezirea apei ( 🖼 52) [germ.].

ALAUN s. n. Nume dat sărurilor pe care le formează sulfatul de aluminiu cu diferiți alcalini; mai cunoscut este cel de potasiu (popular piatră-acră), folosit în farmacie, vopsitorie, tăbăcărie, în industria hîrtiei etc.

ALAUN s. n. Sulfat dublu de aluminiu și un element bazic, cristalizat; (prin restricție) sulfat dublu de aluminiu și potasiu; piatră-acră. – Germ. Alaun.

ALAUN s.m. Sare a sulfatului de aluminiu cu diferite elemente bazice; (p. restr.) sulfat dublu de aluminiu și potasiu; piatră-acră. [Pron. -la-un. / < germ. Alaun].

ALAUN s. n. sulfat dublu al unui metal trivalent sau monovalent; sulfat dublu de aluminiu și potasiu; piatră-acră. (< germ. Alaun)

ALAUN m. 1) Sare a sulfatului de aluminiu cu diferite elemente bazice. 2) Sulfat dublu de aluminiu și potasiu folosit în tăbăcărie, farmaceutică etc.; piatră-acră. /<germ. Alaun

alaun n. sulfat de alumină și de potasiu, numit popular piatră acră: sare albă, înțepătoare la gust, întrebuințată de boiangii pentru limpezirea apei și în medicină ca astringent.

aláun, V. alun 2.

alun² sms vz alaun

*2) alun n. (fr. alun, d. lat. alumen). Chim. Peatră acră, sulfat duplu de aluminiŭ și de potasiŭ (saŭ de sodiŭ, amoniŭ, rubidiŭ, ceziŭ și taliŭ). E o sare albă care se cristalizează în octaedre saŭ cuburĭ isomorfe, e astringentă și se disolvă în apă, dar nu și în spirt. Se întrebuințează la limpezit apa, la fixat văpselele pe stofe, la tăbăcit și în medicină. – Și aláun (germ. alaun).

alaun s. n.

alaun s. n.

alaun s. n. (sil. -la-un)

ALAUN s. (CHIM.) (pop.) piatră-acră, (reg.) tipsă, sare-acră, (prin vestul Transilv.) săricea, (prin Mold. și Bucov.) săricică. (~ul este folosit în tăbăcărie.)

ALAUN s. (CHIM.) (pop.) piatră-acră, (reg.) tipsă, sare-acră, (prin vestul Transilv.) săricea, (prin Mold. și Bucov.) săricică. (~ este folosit în tăbăcărie.)

alaun,(engl.= alaune) sulfat hidratat de aluminiu și sodiu, potasiu sau amoniu, cristalizat în s. cubic. Formează eflorescențe în roci sedimentare sau depuneri solfatariene și fumaroliene.