AJUTAJ, ajutaje, s. n. (Tehn.) Tub scurt, executat astfel încât curgerea fluidelor să se producă în fiecare secțiune la presiunile sau la vitezele dorite; duză (1). – Din fr. ajoutage.^[1]

ajutaj sn [At: DEX² / Pl: ~e / E: fr ajoutage] (Teh) Tub adaptat la deschizătura de scurgere a unor fluide, pentru a le regla debitul Si: duză.

AJUTAJ, ajutaje, s. n. (Tehn.) Tub scurt, executat astfel încât scurgerea fluidelor să se producă în fiecare secțiune la presiunile sau la vitezele dorite; duză (1). – Din fr. ajoutage.^[1]

AJUTAJ, ajutaje, s. n. (Tehn.) Deschizătură, de forma unui tub de secțiune variabilă, ai cărei pereți fac să se scurgă fluidele la presiuni sau la viteze anumite.

AJUTAJ, ajutaje, s. n. Deschizătură ai cărei pereți sînt astfel construiți ca să facă să se scurgă fluidele la anumite presiuni sau viteze. – Fr. ajoutage.

AJUTAJ s.n. Tub adaptat la deschizătura de scurgere a unor fluide, pentru a regla debitul. [< fr. ajoutage].

AJUTAJ s. n. tub scurt și îngust, adaptat la deschizătura de curgere a unor fluide, pentru a regla debitul; duză (1). (< fr. ajutage)

AJUTAJ ~e n. Tub adaptat la locul de scurgere a unor fluide, pentru a regla debitul. /fr. ajoutage

ajutaj (tub, duză) s. n., pl. ajutaje

ajutaj (tub, duză) s. n., pl. ajutaje

ajutaj s. n., pl. ajutaje

ajutaj, pl. ajutaje

AJUTAJ s. (TEHN.) duză.

AJUTAJ s. (TEHN.) duză.

AJUTAJ REACTIV tub cu secțiune variabilă, aflat la partea finală a camerei de ardere al motorului de rachetă, în care energia cinetică este rezultatul căldurii fluidului de lucru puternic comprimat, accelerat continuu sub forma unui jet. Cel mai răspândit ajutaj reactiv este tip Laval cu o porțiune divergentă, în care viteza jetului este supersonică. Între cele două porțiuni există o zonă cu secțiune minimă, în care viteza jetului este egală cu viteza locală a sunetului – în condițiile unui gaz perfect, fără pierderi de căldură – numită colsonic sau secțiune critică. Raportul dintre presiunea în colul sonic și presiunea medie în secțiunea finală care definește expansiunea gazelor în A.R., se numește grad de destindere.