15 definiții pentru afet


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

afét sns [At: CAMILAR, N. I, 228 / Pl: ~uri / E: fr affût, ger Laffette] Suport pe care se fixează țeava unui tun.

AFÉT, afeturi, s. n. Suport pe care se fixează țeava unui tun. – După fr. affût, germ. Laffette.

AFÉT, afeturi, s. n. Suport pe care se fixează țeava unui tun. – După fr. affût, germ. Laffette.

AFÉT, afeturi, s. n. Suport, fix sau mobil, al unor arme de foc (tun, mitralieră), care permite punerea lor în direcție, ochirea și tragerea. Afet de tun.

AFÉT, afeturi, s. n. Suport al unor arme de foc, care permite punerea lor în direcție, ochirea și tragerea. – După fr. affût.

AFÉT s.n. Suport al unei arme de foc, care permite orientarea, ochirea și tragerea. [Pl. -turi, -te / < rus. lafeti, cf. germ. Laffette, fr. affût].

AFÉT s. n. suport aruncător al unei arme de foc (tun, mitralieră, aruncător). (după rus. lafeti, germ. Laffette, fr. affût)

AFÉT ~uri n. Suport pe care se fixează țeava la unele arme de foc (tun, aruncătoare de mine etc.). /<germ. Laffette, fr. láffut

afet n. suportul unui tun [Nemț. Laffette (= fr. l’affût), din terminologia militară austro-ungară].

*afét n., pl. e și urĭ (rus. lafétŭ d. germ. laffete, ĭar acesta d. fr. affût, it. affústo. V. fust). Patu (suportu, grindeĭu) tunuluĭ).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AFÉT s. (MIL.) (înv.) strat. (~ al tunului.)

AFET s. (MIL.) (înv.) strat. (~ al tunului.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

afét (aféturi), s. n. – Suport pe care se fixează țeava unui tun. Fr. affût, modificat ca germ. Laffete.

Intrare: afet
afet1 (pl -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afet
  • afetul
  • afetu‑
plural
  • afeturi
  • afeturile
genitiv-dativ singular
  • afet
  • afetului
plural
  • afeturi
  • afeturilor
vocativ singular
plural
afet2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • afet
  • afetul
  • afetu‑
plural
  • afete
  • afetele
genitiv-dativ singular
  • afet
  • afetului
plural
  • afete
  • afetelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

afet

  • 1. Suport pe care se fixează țeava unui tun.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: strat un exemplu
    exemple
    • Afet de tun.
      surse: DLRLC

etimologie: