11 definiții pentru afazic (s.m.)

afázic, -ă [At: DA / PI: -ici, -ice / E: fr aphasique] 1 a De afazie. 2 a Privitor la afazie. 3-4 smf a (Persoană) care suferă de afazie.

AFÁZIC, -Ă, afazici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. De afazie, privitor la afazie. 2. S. m. și f. Persoană care suferă de afazie. – Din fr. aphasique.

AFÁZIC, -Ă, afazici, -ce, adj. s. m. și f. 1. Adj. De afazie, privitor la afazie. 2. S. m. și f. Persoană care suferă de afazie. – Din fr. aphasique.

AFÁZIC, -Ă, afazici, -e, adi. De afazie, privitor la afazie. Fenomene afazice. ◊ (Substantivat) Persoană care suferă de afazie.

AFÁZIC, -Ă, afazici, -ce, adj. De afazie, privitor la afazie. ♦ (Substantivat) Persoană bolnavă de afazie. – Fr. aphasique.

afázic adj. m., s. m., pl. afázici; adj. f., s. f. afázică, pl. afázice

afázic adj. m., s. m., pl. afázici; f. sg. afázică, pl. afázice

AFÁZIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de afazie. [< fr. aphasique].

AFÁZIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de afazie. (< fr. aphasique)

AFÁZIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de afazie; propriu afaziei. /<fr. aphasique

*afázic, -ă adj. și s. (d. afazie). Bolnav de afazie.

Intrare: afazic (s.m.)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afazic afazicul
plural afazici afazicii
genitiv-dativ singular afazic afazicului
plural afazici afazicilor
vocativ singular
plural