adenom

adenom

  • 1. Tumoare glandulară benignă, constituită din celule epiteliale.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN DE un exemplu
    exemple
    • Adenom hipofizar, Adenom mamar.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN DE
    • 1.1. Adenom toxic = formă de hipertiroidie, asemănătoare cu boala lui Basedow.
      surse: DE

etimologie:

Intrare: adenom
adenom (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular adenom adenomul
plural adenoame adenoamele
genitiv-dativ singular adenom adenomului
plural adenoame adenoamelor
vocativ singular
plural
adenom (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular adenom adenomul
plural adenomuri adenomurile
genitiv-dativ singular adenom adenomului
plural adenomuri adenomurilor
vocativ singular
plural

10 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ADENÓM, adenoame, s. n. Tumoare glandulară benignă, constituită din celule epiteliale. – Din fr. adénome.

ADENÓM s. n. Tumoare glandulară benignă, constituită din celule epiteliale. – Din fr. adénome.

ADENÓM, adenoame, s. n. Tumoare glandulară benignă, constituită din celule epiteliale. – Din fr. adénome.

adenóm s. n., pl. adenoáme

adenóm s. n., pl. adenoáme

adenóm an [At: DEX2 / Pl: -oáme / E: fr adénome] Tumoare glandulară benignă, constituită din celule epiteliale.

ADENÓM s.n. (Med.) Tumoare benignă a unei glande. [Pl. -oame, -muri. / < fr. adénome, cf. gr. aden – glandă].

ADENÓM s. n. tumoare benignă a țesutului glandural. (< fr. adénome)

ADENÓM ~oáme n. Tumoare benignă a unei glande. /<fr. adénome


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ADENÓM (< fr.{i}) s. n. Tumoră glandulară benignă, constituită din celule epiteliale (ex. a. hipofizar, a. mamar). □ A. toxic = formă de hipertiroidie, asemănătoare cu boala lui Basedow.