activitate sf [At: CANTEMIR, IST. 152 / Pl: ~tăți / E: fr activité, lat activitas, -atis] 1 Participare activă la un proces, la o acțiune etc. Si: muncă, ocupație. 2 Hărnicie. 3 (Mil, îs) În ~ Activ (2). 4 (Îs) Sferă de ~ Domeniu limitat în care acționează cineva sau ceva.

ACTIVITÁTE, activități, s. f. 1. Ansamblu de acte fizice, intelectuale și morale făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat; folosire sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva; muncă, ocupație, îndeletnicire, lucru. ♦ Sârguință, hărnicie. 2. (În sintagma) Activitate solară = totalitatea fenomenelor care se produc în păturile exterioare ale suprafeței Soarelui și care pot influența suprafața terestră. 3. (Fiz.) Numărul de particule emise pe secundă de o sursă radioactivă. – Din fr. activité, lat. activitas, -atis.

ACTIVITÁTE, activități, s. f. 1. Ansamblu de acte fizice, intelectuale și morale făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat; folosire sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva; muncă, ocupație, îndeletnicire, lucru. ♦ Sârguință, hărnicie. 2. (În sintagma) Activitate solară = totalitatea fenomenelor care se produc în păturile exterioare ale suprafeței soarelui și care pot influența suprafața terestră. 3. (Fiz.) Numărul de particule emise pe secundă de o sursă radioactivă. – Din fr. activité, lat. activitas, -atis.

ACTIVITÁTE, activități, s. f. Folosirea sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva; muncă, ocupație, îndeletnicire. Activitatea diplomatică a guvernului nostru izvorăște din dorința firească de a avea legături de strînsă prietenie cu toate statele realmente dornice de pace. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 140. ◊ Sferă de activitate v. sferă. ◊ (Rar) Sîrguință, hărnicie. Ei se puseră la lucru cu o activitate febrilă. NEGRUZZI, S. I 339.

ACTIVITÁTE, activități, s. f. Folosirea sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva. ♦ (Rar) Sârguință, hărnicie. – Fr. activité (lat. lit. activitas, -atis).

activitáte s. f., g.-d. art. activitắții; pl. activitắți

ACTIVITÁTE s. îndeletnicire, lucru, muncă, ocupație, preocupare, treabă, (livr.) travaliu, (înv.) ocupare, preocupație. (Își vede de ~ lui.)

ACTIVITÁTE s. v. hărnicie, râvnă, silință, sârguință, strădanie, străduință, vrednicie, zel.

Activitate ≠ inactivitate, inerție, pasivitate

ACTIVITÁTE s.f. 1. Îndeplinirea unor acte fizice, intelectuale, morale etc. în vederea unui anumit rezultat; ocupație, muncă, lucru, îndeletnicire. ♦ Situație a unui ofițer care face parte din cadrele active ale armatei. 2. (Fiz.) Numărul de particule emise de o sursă radioactivă într-o secundă. 3. (Astr.) Activitate solară = totalitatea fenomenelor (pete, protuberanțe, erupții etc.) care au loc în păturile exterioare ale Soarelui. [Cf. lat. activitas, fr. activité].

ACTIVITÁTE s. f. 1. îndeplinire a unor acte fizice, intelectuale etc.; muncă, acțiune, ocupație. ◊ situație a unui ofițer care face parte din cadrele active ale armatei. 2. mărime ce caracterizează intensitatea dezintegrării unei substanțe radioactive. 3. capacitate a unei particule materiale (atom, moleculă, radical) de a lua parte la o reacție. 4. ~ solară = totalitatea fenomenelor (pete, protuberanțe, erupții etc.) în păturile exterioare ale Soarelui. (< fr. activité, lat. activitas)

ACTIVITÁTE ~ăți f. 1) Ansamblu de acțiuni fizice sau spirituale în vederea obținerii unui rezultat. ~ pedagogică. ~ științifică. 2) fiziol. Funcție a unui organ. 3): ~ solară totalitate a fenomenelor care au loc în păturile exterioare ale Soarelui. [G.-D. activității] /<fr. activité, lat. activitas, ~atis

activitate f. 1. puterea de a lucra: activitatea focului; 2. vioiciune sau promptitudine la lucru: a desfășura o mare activitate; 3. serviciu activ.

*activitáte f. (d. activ; fr. activité). Puterea de a lucra: activitatea spirituluĭ, desfășor multă activitate. Serviciŭ activ: soldat în activitate.

activitáte s. f., g.-d. art. activității; pl. activități, art. activitățile

ACTIVITATE s. îndeletnicire, lucru, muncă, ocupație, preocupare, treabă, (livr.) travaliu, (înv.) ocupare, preocupație. (Își vede de ~ lui.)

activitate s. v. HĂRNICIE, RÎVNĂ. SILINȚĂ. SÎRGUINȚĂ. STRĂDANIE. STRĂDUINȚĂ. VREDNICIE. ZEL.

ACTIVITATE AERIANĂ (DE ZBOR) totalitatea acțiunilor și operațiunilor de zbor efectuate într-un interval de timp pe un aerodrom, aeroport sau teren de zbor.