17 definiții pentru acces (intrare)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACCÉS, (1) accesuri, (2) accese, s. n. 1. Posibilitate de a pătrunde, drept de a ajunge până într-un loc sau până la o persoană; p. ext. intrare. ◊ Cale (sau drum, șosea) de acces = drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porțiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc. ◊ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. 2. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă și care se repetă de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violentă (și trecătoare) a unei stări sufletești. – Din fr. accès, lat. accessus.

acces sn [At: MAIORESCU, D. II, 134 / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr accès, lat accesus] 1 Posibilitate de a ajunge la un loc sau la o persoană. 2 (Med) Tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă și care se repetă la anumite intervale. 3 Izbucnire violentă (și trecătoare) a unei stări sufletești.

ACCÉS, accese, s. n. 1. Posibilitatea de a pătrunde, drept de ajunge până într-un loc sau până la o persoană; p. ext. intrare. ◊ Cale (sau drum, șosea) de acces = drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porțiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc. ◊ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. 2. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă, și care se repetă de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violentă (și trecătoare) a unei stări sufletești. – Din fr. accès, lat. accessus.

ACCÉS1 s. n. (Adesea în legătură cu verbele «a da» sau «a avea»; uneori urmat de determinări introduse prin prep. «la») Posibilitate, drept de a ajunge pînă într-un loc sau pînă la o persoană. Programul junimist [avea ca scop]... oprirea lor [a maselor] de la o viață conștientă, care ar putea să le dezvolte spiritul de cercetare și de critică și deci să le dea acces la trebile statului. IBRĂILEANU, SP. CR. 102. Cale (sau drum sau șosea) de acces = drum prin care se poate ajunge într-un loc anumit. Șosea de acces în oraș.

ACCÉS1 s. n. Posibilitate, drept de a ajunge pînă într-un loc sau pîna la o persoană. ◊ Cale (sau drum, șosea) de acces = drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porțiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc.- Fr. accès (lat. lit. accessus).

ACCÉS s.n. 1. Posibilitate de a ajunge, de a pătrunde într-un anumit loc, la cineva etc.; intrare, loc pe unde se pătrunde undeva. 2. (Med.) Simptome care apar brusc și determină o stare acută a unei boli. ♦ (Fig.) Izbucnire trecătoare și violentă a unei stări sufletești. 3. (Cib.) Proprietatea sistemelor de memorie de a permite înregistrarea și regăsirea informației. [Pron. ac-ces, pl. -se, -suri. / < fr. accès, cf. lat. accesus < accedere – a sosi, a ajunge].

ACCÉS s. n. ~ 3. (Inform.) Proprietate a sistemelor de memorie de a permite înregistrarea și regăsirea informației.

ACCÉS1 ~uri n. Posibilitate sau drept de a ajunge, de a pătrunde sau de a intra undeva. /< lat. accessus, fr. acces

acces n. 1. intrare: port de un acces ușor; 2. apucare de boală: acces de friguri; 3. fig. mișcare subită și trecătoare: acces de mânie.

*accés n., pl. e (lat. accéssus). Intrare: acces greŭ. Fig. Izbucnire, atac: acces de frigurĭ, de nebunie, de mînie. V. toană.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

acces1 (intrare) s. n., pl. accesuri

accés (intrare) s. n., pl. accése

acces, pl. accese (medicină), accesuri («intrări»)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ACCÉS s. 1. v. intrare. 2. v. criză.

ACCES s. 1. intrare. (Pe unde este ~ în uzină?) 2. (MED.) atac, criză, puseu, (astăzi rar) paroxism, (pop.) toană. (~ de hipertensiune.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

accés (-se), s. n. – Posibilitate de a pătrunde; intrare. Fr. accès.Der. (din fr.) accesibil, adj.; accesoriu, adj.; accesorii, s. f. pl.; inaccesibil, adj.

Intrare: acces (intrare)
acces2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR, NODEX, DN, MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acces
  • accesul
  • accesu‑
plural
  • accesuri
  • accesurile
genitiv-dativ singular
  • acces
  • accesului
plural
  • accesuri
  • accesurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

acces, accesurisubstantiv neutru

  • 1. Posibilitate de a pătrunde, drept de a ajunge până într-un loc sau până la o persoană. DEX '09 MDA2 DLRLC DN
    • format_quote Programul junimist [avea ca scop]... oprirea lor [a maselor] de la o viață conștientă, care ar putea să le dezvolte spiritul de cercetare și de critică și deci să le dea acces la trebile statului. IBRĂILEANU, SP. CR. 102. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Loc pe unde se pătrunde undeva. DEX '09 DEX '98 DN
      sinonime: intrare
    • 1.2. Cale (sau drum, șosea) de acces = drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Șosea de acces în oraș. DLRLC
    • 1.3. Rampă de acces = porțiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc. DEX '09 DLRM
    • chat_bubble A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. DEX '09 DEX '98
  • 2. cibernetică informatică Proprietate a sistemelor de memorie de a permite înregistrarea și regăsirea informației. DN MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.