11 definiții pentru abiologie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABIOLOGIE s. f. Disciplină care are ca obiect studierea elementelor anorganice. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. abiologie.

abiologie sf [At: DEX2 / P: ~bi-o~ / Pl: ~e[1] / E: fr abiologie] Disciplină care are ca obiect studierea elementelor lipsite de viață.

  1. Plural incorect. De analizat dacă există formă de plural. — gall

abiologíe s. f. (biol.) Disciplină care se ocupă cu studiul elementelor anorganice. • sil. -bi-o-. g.-d. -iei. / < fr. abiologie; cf. gr. ᾰβιος < ά- „fără”, βίος „viață”, λόγος „cuvînt; studiu”.

ABIOLOGIE s. f. Disciplină care are ca obiect studierea elementelor lipsite de viață. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. abiologie.

ABIOLOGIE s.f. Disciplină care are ca obiect studiul elementelor anorganice. [Gen. -iei. / < fr. abiologie, cf. gr. a – fără, bios – viață, logos – studiu].

abiologie s. f. disciplină care studiază elementele anorganice. (< fr. abiologie)

ABIOLOGIE f. Știință care se ocupă cu studiul corpurilor anorganice. /<fr. abiologie

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

abiologie (desp. -bi-o-) s. f., art. abiologia, g.-d. abiologii, art. abiologiei

abiologie (-bi-o-) s. f., art. abiologia, g.-d. abiologii, art. abiologiei

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ABIO- „lipsa vieții, stare anorganică”. ◊ gr. abios „fără viață” > fr. abio-, germ. id., engl. id. > rom. abio-. □ ~gen (v. -gen1), adj., rezultat din substanțe minerale sau anorganice; ~geneză (v. -geneză), s. f., concepție materialistă naivă care explică apariția vieții în mod spontan din materie anorganică; sin. abiogenie, arhigeneză, arhigonie; ~genie (v. -genie1) s. f., abiogeneză*; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază elementele anorganice; ~trofie (v. -trofie), s. f., proces degenerativ al celulelor vii.

Intrare: abiologie
  • silabație: a-bi-o- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abiologie
  • abiologia
plural
genitiv-dativ singular
  • abiologii
  • abiologiei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

abiologiesubstantiv feminin

  • 1. Disciplină care are ca obiect studierea elementelor anorganice. DEX '09 MDA2 DN MDN '00 NODEX DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.