13 definiții pentru denaturat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

denaturat1 sn [At: MDA / E: denatura] 1-3 Denaturare (1-3).

denaturat2, ~ă a [At: FILIMON, O. II, 219 / V: (înv) desn~, desnăt~ / Pl: ~ați, ~e / E: denatura] 1 (D. substanțe, de obicei lichide sau alte produse) Căruia i s-a adăugat o altă substanță spre a-l face impropriu pentru folosirea normală sau pentru scopul inițial. 2 (Îs) Spirt ~ Alcool etilic destinat întrebuințării industriale și făcut impropriu pentru consumație, prin adăugarea unor substanțe dăunătoare sănătății. 3 (D. o concepție, o idee etc.) Care este prezentat (intenționat) altfel decât este în realitate. 4 (D. oameni) Care este lipsit de cele mai firești sentimente. 5 (Spc; d. părinți și copii) Care au sentimente contrare celor părintești sau filiale.

DENATURÁT, -Ă, denaturați, -te, adj. 1. Lipsit de sentimente firești. ♦ Părinte (sau copil) denaturat = părinte (sau copil) care dovedește sentimente contrare celor care caracterizează în mod normal raporturile dintre părinți și copii. 2. Prezentat altfel decât este în realitate; falsificat, alterat. 3. (În sintagma) Spirt denaturat = alcool destinat întrebuințării industriale și făcut impropriu pentru consumație, prin adăugarea unor substanțe dăunătoare sănătății. – V. denatura. Cf. fr. dénaturé.

DENATURÁT, -Ă, denaturați, -te, adj. 1. Lipsit de sentimente firești. ♦ Părinte (sau copil) denaturat = părinte (sau copil) care dovedește sentimente contrare celor care caracterizează în mod normal raporturile dintre părinți și copii. 2. Prezentat altfel decât este în realitate; falsificat, alterat. 3. (În sintagma) Spirt denaturat = alcool destinat întrebuințării industriale și făcut impropriu pentru consumație, prin adăugarea unor substanțe dăunătoare sănătății. – V. denatura. Cf. fr. dénaturé.

DENATURÁT, -Ă, denaturați, -te, adj. 1. Lipsit de sentimentele firești. ◊ Părinte (sau copil) denaturat = părinte (sau copil) care dovedește sentimente contrare celor ce caracterizează în mod normal raporturile dintre părinți și copii. Am fost un fiu nerecunoscător, un frate egoist, un tată denaturat. CAMIL PETRESCU, B. 231. (Substantivat, f.) Aș fi... o denaturată dacă nu aș încerca totul. CAMIL PETRESCU, T. I 279. 2. (Mai ales în expr.) Spirt denaturat = alcool destinat întrebuințării industriale și făcut impropriu pentru consumație, prin adăugarea unor substanțe cu gust și miros neplăcut, dăunătoare sănătății.

DENATURÁT, -Ă adj. 1. Care are natura, caracterele inițiale distinctive schimbate. ◊ Spirt denaturat = alcool impropriu pentru consumație, datorită denaturării lui cu o substanță otrăvitoare.. 2. (Fig.) Care nu are sentimentele naturale de afecțiune și umanitate. [< denatura].

DENATURÁT, -Ă adj. 1. care are natura, caracterele inițiale distinctive schimbate. ♦ spirt ~ = alcool impropriu pentru consum. 2. (fig.; despre părinți, copii) lipsit de afecțiune și umanitate. (după fr. dénaturé)

DENATURÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A DENATURA. 2) (despre oameni) Care este lipsit de sentimente firești. Fiu ~. 3): Spirt ~ alcool destinat folosirii în scopuri tehnice, fiind otrăvitor pentru consumație. /v. a denatura

denaturat a. 1. căruia s’a schimbat natura; 2. lipsit de sentimentele naturale, de afecțiune sau de umanitate: un fiu denaturat.

*denaturát, -ă adj. (fr. dénaturé). Care n’are sentimente pe care ți le inspiră de ordinar natura: un fiŭ denaturat. Contrar acestor sentimente: o acțiune denaturată. Spirt denaturat, spirt de ars la mașinĭ ca combustibil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*denaturát adj. m., pl. denaturáți; f. denaturátă, pl. denaturáte

denaturát adj. m., pl. denaturáți; f. sg. denaturátă, pl. denaturáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DENATURÁT adj. 1. v. stâlcit. 2. alterat, deformat, fals, mistificat, răstălmăcit. (O afirmație ~.)

DENATURAT adj. 1. deformat, pocit, schimonosit, scîlciat, stîlcit, stricat, stropșit, (fig.) schingiuit. (O pronunțare ~ a cuvintelor.) 2. alterat, deformat, fals, mistificat, răstălmăcit. (O afirmație ~.)

Intrare: denaturat
denaturat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • denaturat
  • denaturatul
  • denaturatu‑
  • denatura
  • denaturata
plural
  • denaturați
  • denaturații
  • denaturate
  • denaturatele
genitiv-dativ singular
  • denaturat
  • denaturatului
  • denaturate
  • denaturatei
plural
  • denaturați
  • denaturaților
  • denaturate
  • denaturatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

denaturat

  • 1. Lipsit de sentimente firești.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • (și) substantivat Aș fi... o denaturată dacă nu aș încerca totul. CAMIL PETRESCU, T. I 279.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Părinte (sau copil) denaturat = părinte (sau copil) care dovedește sentimente contrare celor care caracterizează în mod normal raporturile dintre părinți și copii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Am fost un fiu nerecunoscător, un frate egoist, un tată denaturat. CAMIL PETRESCU, B. 231.
        surse: DLRLC
  • 2. Prezentat altfel decât este în realitate.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: alterat falsificat
    • diferențiere Care are natura, caracterele inițiale distinctive schimbate.
      surse: DN
  • 3. (în) sintagmă Spirt denaturat = alcool destinat întrebuințării industriale și făcut impropriu pentru consumație, prin adăugarea unor substanțe dăunătoare sănătății.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: