opțiuni
  • info
14 definiții pentru țuțuroi

Explicative DEX

ȚUȚUROI, țuțuroaie, s. n. 1. Șiroi1. 2. (Pop.) Robinet. 3. S. n. Cioc2 (2). – Țurțur + suf. -oi.

țuțuroi sn [At: H XIV, 235 / V: ~rloi sn, ~oaie (Pl și: ~) sf, țurț~ sn / Pl: ~oaie, ~ sm / E: țuțur1 + -oi] 1 (Olt; Mun; și cu determinarea „de gheață”) Țurțur1 (1). 2 (Olt; Mun) Jgheab pe care curge apa de la izvor sau de la cișmea. 3 (Olt; Mun; pex) Cișmea. 4 (Olt; Mun; pex) Robinet. 5 (Olt; Mun) Gurgui la urcior. 6 (Olt; Mun) Cioc la cană. 7 (Olt; Mun) Orificiu la ciutură, prin care se poate bea apă. 8 (Olt) Șiroi1. 9 (Olt; îe) A ploua cu ~ A ploua foarte tare. 10 (Olt) Cascadă mică.

ȚUȚUROI, țuțuroaie, s. n. 1. Șiroi. 2. (Pop.) Robinet. 3. Cioc2 (2). – Țurțur + suf. -oi.

ȚUȚUROI, țuțuroaie, s. n. Șiroi. Paparudă, rudă, Vino de mă udă... Cu găleata plină, Ploile să vină... Cu apă de ploaie, Tot cu țuțuroaie. ȘEZ. I 155.

țurțuroi sn vz țuțuroi

țuțurloi sn vz țuțuroi

țuțuroaie sf vz țuțuroi

❍ȚUȚUROIU (pl. -oaie) sn. Olten. (TUȚ.) = ȚURȚUR.

țuțúr și țuțuróĭ n., pl. oaĭe (din aceĭașĭ răd. cu cĭucĭur, țîrîĭ ș. a.). Olt. Cĭucĭur de lemn pe care se scurge un izvor (bijoĭ, cĭuroĭ, țîrloĭ).

Ortografice DOOM

țuțuroi (reg.) s. n., pl. țuțuroaie

țuțuroi (pop.) s. n., pl. țuțuroaie

țuțuroi s. n., pl. țuțuroaie

Sinonime

ȚUȚUROI s. v. robinet, țurțur.

țuțuroi s. v. ROBINET. ȚURȚUR.

Intrare: țuțuroi
țuțuroi substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țuțuroi
  • țuțuroiul
  • țuțuroiu‑
plural
  • țuțuroaie
  • țuțuroaiele
genitiv-dativ singular
  • țuțuroi
  • țuțuroiului
plural
  • țuțuroaie
  • țuțuroaielor
vocativ singular —
plural —
țurțuroi substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țurțuroi
  • țurțuroiul
plural
  • țurțuroaie
  • țurțuroaiele
genitiv-dativ singular
  • țurțuroi
  • țurțuroiului
plural
  • țurțuroaie
  • țurțuroaielor
vocativ singular —
plural —
țuțuroaie substantiv feminin
substantiv feminin (F132)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țuțuroaie
  • țuțuroaia
plural
  • țuțuroi
  • țuțuroile
genitiv-dativ singular
  • țuțuroi
  • țuțuroii
plural
  • țuțuroi
  • țuțuroilor
vocativ singular —
plural —
țuțurloi substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țuțurloi
  • țuțurloiul
plural
  • țuțurloaie
  • țuțurloaiele
genitiv-dativ singular
  • țuțurloi
  • țuțurloiului
plural
  • țuțurloaie
  • țuțurloaielor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țuțuroi, țuțuroaiesubstantiv neutru

  • 1. Șiroi. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șiroi
    • format_quote Paparudă, rudă, Vino de mă udă... Cu găleata plină, Ploile să vină... Cu apă de ploaie, Tot cu țuțuroaie. ȘEZ. I 155. DLRLC
  • 2. popular Robinet. DEX '09 MDA2 DEX '98
    sinonime: robinet
  • 3. Cioc. DEX '09 MDA2 DEX '98
    sinonime: cioc
  • 4. regional (Și cu determinarea „de gheață”) Țurțur. MDA2 CADE
    sinonime: țurțur
  • 5. regional Jgheab pe care curge apa de la izvor sau de la cișmea. MDA2
  • 6. regional Gurgui la urcior. MDA2
  • 7. regional Orificiu la ciutură, prin care se poate bea apă. MDA2
  • chat_bubble regional expresie A ploua cu țuțuroi = a ploua foarte tare. MDA2
  • 8. regional Cascadă mică. MDA2
etimologie:
  • Țurțur + -oi. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.