8 definiții pentru țințilec
Explicative DEX
țințilec sm [At: BĂCESCU, PĂS. 168 / V: ~leg, ~leac, ~leghi, țânțilechi, țânțâleg, țânțileghi / Pl: ~eci / E: fo] (Orn; Dob) 1 Pitulice (Troglodytes troglodytes). 2 Pițigoi (Parus maior).
țânțâleg sm vz țințilec
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țânțilechi sm vz țințilec
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țânțileghi sm vz țințilec
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țințileac sm vz țințilec
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țințileg sm vz țințilec
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țințileghi sm vz țințilec
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
țințilec, țințileci, s.m. (reg.) 1. pitulice. 2. pițigoi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: țințilec
țințilec substantiv masculin
| substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țânțâleg substantiv masculin
| substantiv masculin (M14) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țânțilechi substantiv masculin
| substantiv masculin (M73) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țânțileghi substantiv masculin
| substantiv masculin (M73) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țințileac substantiv masculin
| substantiv masculin (M37) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țințileg substantiv masculin
| substantiv masculin (M14) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țințileghi substantiv masculin
| substantiv masculin (M73) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țințilec, țințilecisubstantiv masculin
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.